Johannes Brahms (7 mai 1833 – 3 aprilie 1897)

de | apr. 3, 2021 | Personalitatea zilei

Johannes Brahms s-a născut la data de 7 mai 1833 în Hamburg, Germania, într-o familie modestă în care tatăl era contrabasist. Primele lecții de muzică le primește astfel chiar de la tatăl său, ajungând să se remarce în domeniul pianului. Pentru a-și ajuta financiar părinții, Johannes Brahms oferă lecții de pian tuturor celor care aveau nevoie și, de asemenea, susține diverse interpretări în baruri, teatre sau restaurante.
Tânărul compozitor începe să interpreteze de timpuriu câteva concerte publice, însă nu va fi remarcat drept virtuoz al pianului până în anul 1853, cu ocazia turneului alături de Eduard Reményi, un compozitor maghiar. În timpul acestor concerte Johannes Brahms a avut ocazia de-a fi prezentat lui Joseph Joachim, Franz Liszt și Robert Schumann.
Prietenia cu acest vestit compozitor maghiar se va destrăma însă destul de repede. Fiind un om bine educat, un „curtezan șlefuit”, Reményi știa cu exactitate cum trebui să se comporte un individ în diverse contexte sociale. Aflați într-o vizită la Curtea de Weimar, cei doi prieteni vor audia o operă recent compusă a lui Franz Liszt, timp în care compozitorul german adormise. Mai mult, faptul că Johannes Brahms nu a reușit la final să se conformeze practicilor aplauzelor politicoase acordate piesei unei celebrități, îl determină pe Eduard Reményi să pună capăt acestei prietenii.
Asemenea lui Beethoven, Brahms era un iubitor al naturii și mergea adesea la plimbare prin pădurile din împrejurimi. Îi plăcea extrem de mult să călătorească, vara stabilindu-se într-o așezare rurală plăcută unde rămânea adesea să compună.
Faptul că era plasat printre cei trei mari „B” ai compozitorilor germani alături de Bach și Beethoven, dar și așteptările mari venite din partea lui Robert Schumann au făcut din Brahms un perfecționist desăvârșit. Voind să adeverească prevestirea acestuia conform căreia va fi cel mai mare compozitor după Beethoven, Johannes Brahms distrugea adesea toate lucrările sau schițele care nu se ridicau la nivelul așteptărilor sale.
Atragerea atenției asupra operelor acestui mare compozitor german se datorează în mare parte și lui Schumann, întrucât a început să publice articole elogioase despre compozițiile tânărului Brahms. În această perioadă el o va cunoaște și pe Clara Schuman, față de care va nutri sentimente afective, rămase întotdeauna la stadiul de iubire platonică.
Deși începând cu anul 1860 ajunge să devină din ce în ce mai renumit, iar din punct de vedere financiar își putea permite foarte multe lucruri, Johannes Brahms preferă să ducă o viață modestă, trăind întru-un apartament simplu, cu doar trei camere, restul banilor ajungând să îi ofere rudelor sau să sprijine în anonimat tinerele talente.
Ludwig van Beethoven era unul dintre modelele lui Brahms. În casa sa avea chiar un bust de marmură a lui Beethoven care privea spre locul unde el compunea.
În 1890, Johannes Brahms decide să renunțe la a mai compune, însă nu reușește să se țină de promisiune, chiar în anii premergători morții reușind să scrie un număr de capodopere apreciate de marii compozitori ai vremii.
Johannes Brahms va trece la cele veșnice la vârsta de numai 63 de ani, la data de 3 aprilie 1897 în Viena, în urma unei suferințe provocate de cancer.
Dintre cele mai renumite compoziții ale sale amintim: Un recviem german, Variațiuni și Fugă după o temă de Haendel, Patru Melodii Serioase (Vier ernste Gesänge) sau cele Două Sonate pentru Clarinet.

Resurse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Brahms
https://muzicaclasica.weebly.com/johannes-brahms.html

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Johannes Brahms (7 mai 1833 - 3 aprilie 1897)
Johannes Brahms (7 mai 1833 - 3 aprilie 1897)
/

Ultimele articole

Bartolomeu Valeriu Anania – Detenția | Arhim. Dumitru Cobzaru

Bartolomeu Valeriu Anania – Detenția | Arhim. Dumitru Cobzaru

„Mai bine să arestăm zece nevinovaţi decât să scăpăm un bandit.” Vasile Luca Studiul de faţă evocă unul dintre cele mai intense episoade ale vieţii Arhiepiscopului şi Mitropolitului Bartolomeu: perioada de detenţie. Fiind un spirit eminamente liber, înzestrat cu o...

Mai multe din Personalitatea zilei
Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturdza vede lumina zilei la data de 24 aprilie 1794 în Iași, fiind fiul renumitului logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah, fiica unui domnitor. Mihail a primit o educație aleasă cu influențe franceze și săsești, de la Christian Flechtenmacher și de la...

MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

Mircea Eliade vede lumina zilei la data de 13 martie 1907 la București într-o familie cu trei copii. Istoria numelui acestei mari personalități este una foarte interesantă: într-o zi, tatăl său, Gheorghe Ieremia, pentru a cinsti memoria renumitului scriitor Ion...

ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

Anghel Saligny vine pe lume într-o familie înstărită la data de 19 aprilie 1854 în comuna Șerbănești din actualul județ Galați. Atât Anghel, cât și fratele său mai mic, Alfons Oscar, sunt personalități de renume ale tehnicii și științei românești, cel din urmă...

Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945)

Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945)

Ion Pillat vine pe lume la data de 31 martie 1891 la București, în casa părintească de pe Calea Dorobanților. Ion Pillat făcea parte dintr-o familie înstărită, cu strămoși-figuri de reper în istoria poporului român. Tatăl său, de la care a preluat și prenumele Ion,...