Johannes Gutenberg este cel care a revoluționat cărțile. El a inventat tiparul într-un mod atât de eficient, încât secole la rând metoda sa a fost folosită pentru a produce cărți în numere cât mai mari. Tiparul a înlocuit manuscrisele, care, așa cum le spune numele, erau scrise de mână și necesitau foarte mult timp până ce numai o singură carte era gata. În schimb, chiar dacă tiparul lui Gutenberg necesita timp până ce matrițele erau așezate, se puteau tipări cu ușurință mii de cărți.
Gutenberg s-a născut undeva aproape de anul 1400, în Mainz, Germania. Tatăl său era negustor și aurar, meserie pe care Johannes a moștenit-o când a ajuns adult.
În anul 1411 a izbucnit în orașul natal o revoltă împotriva patricienilor, care a forțat familia să se mute în Strassbourg. Prin anul 1438, adică pe când avea aproximativ 40 de ani, în timpul liber experimenta cu o invenție pe care o avea în minte. Cea care astăzi poartă numele de tiparniță. Pas cu pas, ideile sale prindeau tot mai mult contur. Pentru că blocurile de litere făcute din lemn s-ar fi degradat prea repede și-a confecționat litere din metal. De asemenea, alături de presă a mai creat și o cerneală specială pe bază de ulei. Prima sa carte tipărită a fost Sfânta Scriptură. Se presupune că lucrarea efectivă pe acest proiect a început în anul 1452 și s-a încheiat în anul 1455. Adică a fost nevoie de 3 ani de muncă pentru producerea primei Biblii tipărite.
Cu bani luați împrumut, se presupune că Johannes Gutenberg și-a mai construit o tipografie. Una se ocupa de cărți laice, iar altă tiparniță era rezervată strict tipăririi de Sfinte Scripturi.
Undeva prin anul 1456, cămătarul Johann Fust, l-a dat în judecată pe Gutenberg pentru că nu a reușit să-și plătească datoriile cu dobânda stabilită. I s-a dat dreptate acuzatorului, iar acesta a primit atelierul unde se tipăreau Bibliile și jumătate din cărțile tipărite care nu au apucat încă să fie distribuite.
Însă Johannes nu s-a dat bătut. Trei ani mai târziu îl găsim în orașul Bamberg unde a reușit să-și construiască o nouă tiparniță, de unde să poată tipării Sfinte Scripturi. Nu se știe cu exactitate cât de multe exemplare a reușit să tipărească. Acest subiect este încă dezbătut de specialiști. Cărțile ieșite din tipografiile lui Gutenberg nu purtau nici nume de editor, nici de editură și nici măcar anul tipăririi. Este foarte greu, aproape imposibil să numărăm și numai aproximativ câte cărți au ieșit de sub atelierele lui Gutenberg. În schimb, atelierul lui Johan Fust, cămătarul care a preluat tiparnița, tipărea cu fiecare ediție numele și anul apariției.
În anul 1462, la aproape un deceniu după apariția tiparului, arhiepiscopul de Nassau a recunoscut cât de mare este realizarea lui Johannes Gutenberg. I s-a acordat titlul de hoffman, adică de om de curte și a fost răsplătit cu o anumită cantitate de grâne și vin, care i se dădeau anual.
A trecut la cele veșnice în anul 1468 în orașul Mainz.
Din nefericire, omul care a făcut posibilă tipărirea și distribuirea atâtor pagini și atâtor cărți, nu are dedicate pentru sine decât foarte puține din acestea. În anul 1504, adică la 36 de ani după moartea sa, nu a fost decât menționat într-o carte ca fiind inventatorul tipografului și abia în anul 1567, la aproape 100 de ani după moartea sa apare prima tipărire a vieții sale.
Chiar dacă în timpul vieții, Gutenberg nu a văzut cu ochii săi impactul pe care inveția sa l-a avut asupra istoriei lumii, totuși, aceasta a fost una din cele mai importante invenții din istoria umanității. A făcut circularea informației de mii de ori mai rapidă. A hrănit perioada Renașterii și a facilitat procesul științific. Accesul la literatură și la cunoaștere în general a devenit mult mai ieftin, ceea ce a ridicat gradul de alfabetizare al populației și a permis mai multor oameni să aibă acces la informație.
Johannes Gutenberg este unul din cei mai importanți inventatori din istoria umanității.
Surse:
https://www.biography.com/inventor/johannes-gutenberg
