Jucăușul clujean Ioan Moldovan, desemnat „Tezaur Uman Viu” de Ministerul Culturii

de | sept. 9, 2020

Lista Tezaurelor Umane Vii din județul Cluj s-a îmbogățit cu un nou titlu. În urma demersurilor făcute de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Ministerul Culturii, prin intermediul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, a hotărât recent acordarea titlului onorific de „Tezaur Uman Viu” jucăușului Ioan Moldovan din satul clujean Berchieșu, com. Frata. Acest titlu a fost oferit și altor 10 persoane din țară, păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu cultural imaterial.

Până acum, județul Cluj deține șapte titluri de „Tezaur uman viu”: rapsodul popular Vasile Soporan din Frata, Formația instrumentală „Zorile” din Mociu (Țuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru, Bumb Cornel), jucăușii Dumitru Moldovan și Elisabeta Moldovan din Frata, jucăușul Lovasz Kuli Ferencz din Vișea, ceteraşul Alexandru Ciurcui (Șandorică) din Soporu de Câmpie, constructorul de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vădan din Râşca și jucăușul Ioan Moldovan din Berchieșu.


Născut, crescut și trăitor în satul său de origine, Berchieșu, jucăușul Ioan Moldovan este un foarte bun exemplu de păstrător al tradițiilor populare din localitatea sa natală, continuator, executant și transmițător al jocurilor tradiționale de pe Valea Frății din Câmpia Transilvaniei.  De asemenea, se numără printre cei mai buni reprezentanți ai acestui domeniu, nu doar din satul său, ci chiar de pe întreg teritoriul județului Cluj. A început să joace încă de la vârsta de 8 ani. Șofer de profesie, a împlinit 72 de ani și este într-o formă fizică de invidiat, fiind foarte activ, alături de perechea sa, soția Moldovan Elena, în toate împrejurările în care se practică jocul popular. De fapt, după cum mărturisește, unul dintre criteriile importante de alegere a soției cu zeci de ani în urmă a fost acela „să știe să joace bine, să nu se facă de rușine în sat”.

Potrivit dr. Mircea Cîmpeanu, etnomuzicolog, membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, „repertoriul coregrafic al jucăușului Ioan Moldovan are în componență jocuri de stil vechi, întâlnite doar în satele din apropierea Berchieșului: Frata, Poiana Frății, Soporu de Câmpie, Ceanu Mare, Triteni şi Valea Largă. Departe de ceea ce se cunoaște și se joacă astăzi pe scenele de spectacol, emisiunile de televiziune, sărbători ale satelor și alte evenimente, acest repertoriu cu puternice trăsături arhaice a fost păstrat nealterat, timp de câteva generații şi este cunoscut doar de câteva perechi de vârstnici, astăzi foarte puțini la număr, printre care şi perechea constituită din familia Moldovan Ioan şi Elena”.

De mai mulți ani, unii coregrafi și instructori s-au gândit să preia jocul de pe Câmpie cu elementele sale specifice, figurile și tehnicile de execuție direct de la acest jucăuș din Berchieșu, aducând săptămânal la domiciliul acestuia tineri de la diferite ansambluri folclorice din județ, dar și cursanți din  străinătate, dornici să învețe, de la origine, jocurile tradiționale.


Programul Tezaure umane vii, una dintre iniţiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, iar pe de altă parte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Cultură