Justus von Liebig este un chimist care a adus bogate contribuții atât în domeniul său de cercetare, cât și pentru noi, oamenii de rând. Invențiile sale ne-au făcut viața mai bună. A descoperit o metodă sănătoasă pentru a produce oglinzi, întrucât vechiile oglinzi turnate cu mercur erau un pericol de sănătate. Tot el a perfecționat formula pentru laptele praf. A descoperit cum să fie preparată carnea pentru a păstra mai multe valori nutriționale și a revoluționat prin exemplu propriu sistemul de predare în Universitățile care se învăța chimie.
Justus von Liebig s-a născut la data de 12 mai 1873 în Darmstadt. A fost al doilea din cei 10 copii ai negustorului de articole chimice, Georg Liebig. Încă de mic era fascinat de chimie. Îi plăcea să-l urmărească pe tatăl său cum amestecă chimicale pentru a crea vopsele. Obișnuia să împrumute cărți din biblioteca regală din Darmstadt pentru a găsi „rețete noi”. Apoi venea acasă și experimenta combinațiile chimice despre care a citit.
În perioada 1811-1817 a studiat la gimnaziul Ludwig-Georgs. Pentru un scurt timp a fost ucenicul apotecarului Gottfried Pirsch, apoi, din anul 1820 a studiat la Universitatea din Bonn. În anul 1822 a obținut doctoratul la Universitatea din Erlangen.
Pentru că era un student excepțional, ducele de Hesse-Darmstadt și miniștri săi i-au oferit o bursă pentru a studia în Paris. Aici a experimentat cu chimicale foarte inflamabile și explozive. Și-a unit concluziile cu ale chimistului german Friedrich Wöhler și a descoperit că doi compuși chimici pot avea același număr de atomi, dar proprietăți diferite. Acest concept a fost caracterizat mai târziu drept „izomerism” de către cercetătorul suedez Jöns Jacob Berzelius.
În anul 1824 Alexander von Humboldt l-a finanțat pentru a preda la Universitatea din Giessen. Din acest moment, devine preocupat de chimia organică, un subiect încă insuficient explorat de cercetătorii vremii. El a fost primul om care a inventat îngrășământul chimic pentru plante bazat pe azot. De asemenea, prin observațiile sale a teoretizat mai detaliat factorii de care are nevoie o plantă pentru a crește la potențialul maxim. De asemenea a descoperit o metodă prin care putea face câte șase experimente pe plante pe zi. Înainte de el, cercetătorii nu reușeau decât unul sau două experimente pe zi. Cercetarea sa era atât de prolifică încât reușea să publice în medie 30 de articole pe an, în perioada 1830-1840.
Justus Liebig a devenit atât de popular încât tot mai mulți studenți veneau pentru a studia cu el. În anii 1830 Universitatea a fost nevoită să se extindă.
Metodele sale de predare și cercetare au fost atât de eficiente încât alte universități din lume și-au construit laboratoare după modelul său, atât în statele germane, cât și în Royal College of Chemistry în Londra și în Universitatea din Harvard.
Tot de Justus von Liebig se leagă descoperirea cloroformului, primul gaz folosit de medici ca anestezic în cursul operațiilor. În 1851, Justus von Liebig a descoperit un procedeu de precipitare a argintului pe o suprafață de sticlă, ceea ce a permis o fabricare mai ușoară a oglinzilor.Invenția lui nu a prins avânt decât după moartea sa, când oglinzile acoperite cu mercur au fost retrase din cauza riscului de sănătate. Oglinzile cu mercur au fost înlocuite cu cele acoperite cu argint, cum a propus Justus. În aceeași perioadă a îmbunătățit formula laptelui praf, pe care a comercializat-o. De asemenea a descoperit metode noi de preparare a cărnii pentru a se păstra mai multe valori nutriționale.
În anul 1845, ducele de Hesse-Darmstadt l-a numit baron.
În anul 1852 a renunțat să mai predea și s-a retras la Universitatea din Munich, unde a continuat să cerceteze și să experimenteze pe subiectele care îl interesau.
Unul din studenții săi, A.W. Hoffman scrie despre el că era o onoare să le predea. Cea mai mare mândrie a lor este să fie discipoli ai lui Justus von Liebig.
Justus vom Liebig a trecut la cele veșnice în data de 20 aprilie 1873, la vârsta de 70 de ani. În decursul vieții a descoperit mulți compuși chimici care ne-au îmbunătățit viața de zi cu zi. De asemenea, prin exemplu propriu a reușit să îmbunătățească sistemul universitar de pretutideni în vremea sa.
Surse:
William H. Brock, Justus Von Liebig: The Chemical Gatekeeper, Cambridge University Press, Cambridge, 1997, pp. 1-2, 5,
https://en.wikipedia.org/wiki/Justus_von_Liebig
https://www.famousscientists.org/justus-von-liebig/
