La Huedin a fost sărbătorit CENTENARUL de la intrarea Armatei Române în localitate și implicit, de la intrarea „de facto” a Huedinului în România Mare

de | ian. 11, 2019

Protopopiatul Ortodox Român Huedin, Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin și Fundația Cultural-Filantropică „Protopop Aurel Munteanu” au sărbătorit CENTENARUL de la intrarea Armatei Române în Huedin și implicit de la intrarea „de facto” a Huedinului în România Mare, printr-o activitate de suflet. Aceasta a fost organizată joi, 10 ianuarie 2019, de la ora 18, la sediul Protopopiatului Ortodox Român Huedin.

Pentru o parte a românilor din zona de nord-vest a Transilvaniei (județele Arad, Bihor, o parte din Sălaj, Satu Mare şi vestul judeţului Cluj), suferinţele naţionale nu s-au terminat odată cu marele act istoric de la 1 Decembrie 1918, săvârșit la Alba Iulia, cu toate că populația majoritar românească a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului decisese unirea acestor provincii cu România. În teritoriile menţionate, în perioada decembrie 1918 – aprilie 1919 a existat o dualitate a puterii, deoarece aici s-a menţinut vechea administraţie maghiară, alături de care funcţionau Consiliile Naţionale Române, coordonate de Consiliul Dirigent și Marele Sfat Național. Ca urmare, Războiul Reîntregirii Naţionale a continuat şi după anul 1918.

Armata Română condusă de generalul Traian Moşoiu intra în Transilvania în fruntea Diviziei 7 Infanterie, iar la 20 noiembrie 1918, ocupa oraşul Reghin, de unde a dat o „Proclamaţie către ardeleni”, în care arăta că nu venea „ca un cuceritor, căci voi v-aţi cucerit deja Ardealul, vin numai ca să cimentez ceea ce voi înşivă aţi cucerit. cu noi aduceam libertatea, iar dreptatea este scrisă pe steagurile noastre”. De reţinut faptul că generalul Traian Moşoiu s-a oprit din înaintare, pentru a nu influenţa deciziile Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

După actul de la 1 Decembrie 1918, Guvernul României şi Consiliul Dirigent al Transilvaniei au cerut guvernelor Antantei şi Ungariei „să se asigure preluarea teritoriilor româneşti din Transilvania şi părţile vestice cu maximă celeritate şi fără incidente”. Armata Română şi-a grăbit înaintarea spre vest şi „a intrat triumfătoare în ziua de 24 decembrie 1918 în oraşul Cluj”.

Lucrările Conferinţei de Pace de la Paris au început la 18 ianuarie 1919, dar în timp ce aliaţii deliberau asupra liniei de demarcaţie dintre România şi Ungaria, aceasta din urmă şi-a format o armată din tot ce a putut aduna: jandarmi, voluntari secui, „honvezi”, comunişti („Gărzi Roşii”), „Legiunea Morţii”, Gărzi Naţionale Maghiare, „Gărzi de Oţel”. În zona Ciucea erau dislocaţi în jur de 5.000 de soldaţi maghiari, care şi-au consolidat un sistem de apărare, declarând că se vor opune înaintării trupelor române. Aici, trupele maghiare iritate de iminenţa evacuării Transilvaniei, au provocat numeroase incidente, în cursul cărora au fost agresaţi şi ucişi zeci de români. De la începutul lunii noiembrie 1918 şi până la jumătatea lunii aprilie 1919, întreaga populaţie din zona locuită majoritar de români, aflată sub control maghiar, a fost ţinută sub teroare. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care guvernul maghiar nu a recunoscut hotărârea luată la Alba Iulia.

Dar în zona Huedinului, pe data de 3 ianuarie 1919, Armata Română a cucerit puncte strategice importante pe dealurile din apropierea Huedinului, la est de acesta, iar în 10 ianuarie, Batalionul I din Regimentul 10 Infanterie Putna a intrat în Huedin și a întărit apărarea, ocupând „puncte tari din teren în eventualitatea unui atac din Munții Apuseni”.

Martor ocular al evenimentelor, Ioan Potra a Luchii din Bologa, relata în memoriile sale: „în ziua de 10 ianuarie Batalionul I din Regimentul 10 de Infanterie intră în târguşorul Huedin, unde este primit cu mare însufleţire de către românii din localitate şi satele din jur. În piaţă să întinse o horă în care să prinseră tinerii, bătrânii, soldaţii şi ofiţerii, o adevărată zi de sărbătoare şi zi de bucurie pentru neamul românesc. Bandele de secui, unguri şi evrei, parte din ei au fost lepădată armele şi stau ascunşi prin case, parte s-au fost retras spre Ciucea, unde s-au pregătit să opună rezistenţă. După ce batalionul din armata română pomenit mai sus s-a încartiruit în Huedin, a trimis patrule de recunoaştere în toate direcţiile. O astfel de patrulă a sosit şi în comuna noastră (Bologa –n.n.). Bucuria locuitorilor a fost de nedescris, îi pofteau pe la casele lor unde le ofereau mâncare şi băutură, umblau grupuri, grupuri de locuitori după ei să-i vadă şi să-i admire. Am văzut pe un bătrân că le-a sărutat hainele de pe ei, atât de mult îi iubeau”.

O astfel de atmosferă înălțătoare s-a încercat a fi generată și în 10 ianuarie 2019, la sediul Protopopiatului Ortodox Român Huedin. După un Te Deum săvârșit de părintele protopop Dan Ionuț Lupuțan alături de preoții Mircea Dejeu și Tudor Petrovici, părintele protopop a vorbit despre buna colaborare dintre Biserică și Armata Română, de-a lungul istoriei poporului român.

A urmat intonarea de către Grupul vocal-bărbătesc „Craii Măgurii” din Bucea, com. Negreni, a imnului național, după care au ținut alocuțiuni prof. Nicolae Șteiu, Prof. Horea-Dorin Matiș și prof. dr. Cristian-Claudiu Filip, în care au marcat importanța evenimentului de acum un secol, pentru locuitorii Huedinului.

Ultima parte a manifestărilor a constat într-un alt moment înălțător, când Grupul vocal-bărbătesc „Craii Măgurii” din Bucea, com. Negreni, coordonat de pr. Mircea Dejeu și-a lansat CD-ul „Măi române, sună goarna!” – Cântece patriotice dedicate Centenarului Marii Unirii (1918 – 2018), unde întreaga asistență a intonat cântecele alături de membrii corului, într-o atmosferă încărcată de profunde simțiri patriotice. Pentru susținerea și promovarea activităților legate de Centenarul Marii Uniri, părintele protopop Dan Ionuț Lupuțan, i-a oferit părintelui Mircea Dejeu, Distincția Protopop Martir Aurel Munteanu.

Grupul Vocal Bărbătesc Craii Măgurii din Bucea, jud. Cluj, vine din localitatea care străjuiește granița de Vest a Arhiepiscopiei Clujului. Are în componența sa generații cuprinse între 25 și 75 de ani, cu profesii și ocupații diverse. Repertoriul, pe care și-l aleg singuri, este bogat și cuprinde: colinde, cântece religioase, patriotice, de uliță, de petrecere și cătănie. Craii se prezintă pe scenă la spectacole, în costumul tradițional, de vară sau iarnă, specific satului de pe Valea Crișului Repede. În ceea ce privește activitatea grupului, până în acest moment , a participat la mai multe concerte și spectacole. În decembrie 2016, cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Andrei și cu sprijinul Radio Renașterea, grupul a înregistrat primul cd, cu corinzi din strămoși, intitulat Pogorât-a, pogorât. În noiembrie 2017, grupul a înregistrat cel de-al doilea cd intitulat Cântece de petrecere, uliță și cătănie.

Cu ocazia sărbătoririi Centenarului de la intrarea de facto a Huedinului în România Mare, a fost realizată și o expoziție cu imagini ale Armatei Române la Ciucea, în drum spre Oradea, ale eroilor și combatanților din Primul Război Mondial, ale monumentelor eroilor din Primul Război Mondial, din localități din jurul Huedinului, iar pe parcursul activității, imaginile au fost și proiectate cu ajutorul videoproiectorului.

Au fost prezente oficialități locale și județene, reprezentanți ai armatei (rezerviști), preoți, cadre didactice, elevi, numeroși participanți, mulți îmbrăcați în frumoase costume populare.

Prof. Cristian-Claudiu Filip

Pr. Dan Ionuț Lupuțan

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mitropolitul Andrei împlinește 75 de ani | Aniversare

Mitropolitul Andrei împlinește 75 de ani | Aniversare

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, împlinește astăzi, 24 ianuarie 2024, vârsta de 75 de ani. Ierarhul își sărbătorește ziua de naștere prin rugăciune și mulțumire adusă...