Liturghie Arhierească la Parohia Gâlgău Almașului, din Episcopia Sălajului

de | mart. 19, 2017

Duminică, 19 martie 2017, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Gâlgău Almaşului, Protopopiatul Jibou. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului.

Liturghie Arhierească la Parohia Gâlgău Almașului, din Episcopia Sălajului

Satul Gâlgău Almaşului se află în bazinul râului Almaş, la o depărtare de 4 km de vărsarea acestuia în râul Someş. În localitate se găsește situată, în partea vestică, aşa numita „Grădina Zmeilor”, un peisaj natural de o rară frumuseţe, care constituie un amplu fenomen de prăbuşire şi erodare distructivă, dezvoltat în gresia de Sânmihaiu Almașului.

 

Prima atestare documentară a satului provine din anul 1560, când localitatea apare sub numele de Chalgo.
În data de 19 iulie 1600, într-un act de danie din partea lui Mihai Viteazul, dat la Alba-Iulia, pentru recunoaşterea slujbelor sfetnicului său Ştefan Chiaky, dovedite mai cu seamă în expediţia din Moldova împotriva lui Ieremia Movilă Vodă, acesta îi dăruieşte castelul Aghireş cu cele 40 de sate care aparţin de el. Între acestea este menţionată și localitatea Gâlgău Almaşului, însă sub numele de Golgo.
Din anul 1867 localitatea face parte din judeţul Sălaj, însă numindu-se tot Golgo. Între anii 1784-1787, din ordinul împăratului Iosif al II lea, se face o nouă statistică, Gâlgău Almaşului fiind trecut la rangul de sat, având 76 de case şi 100 de familii.

Liturghie Arhierească la Parohia Gâlgău Almașului, din Episcopia Sălajului

În ceea ce privește viața bisericească din această localitate, amintim faptul că pe timpul Conscripţiei Episcopului Klein, anul 1733, parohia număra 155 de suflete și avea biserică, dar nu şi casă parohială, preot fiind părintele Costin, primul cunoscut la Gâlgău cu numele. Biserica era construită din lemn şi acoperită cu paie, după cum se menţionează în istoricul parohiei. Alte documente referitoare la acest locaș de cult nu s-au mai găsit.
Biserica actuală a fost edificată în anul 1805 de către contesa Haller Rozalia, care se pare că a mai făcut încă două biserici, ca urmare a unei pedepse canonice. Locașul de cult este zidit în formă de navă, din piatră şi cărămidă, iar turnul este învelit cu şindrilă, având o înălţime de 28 m, restul acoperişului fiind acoperit cu ţiglă.
Reparaţii capitale la biserică s-au făcut între anii 1966-1969, iar în anul 1973, în timpul păstoririi părintelui Gheorghe Cornea, aceasta a fost târnosită.
Începând cu anul 2004, Preacucernicul Părinte Petru Lucăcel a fost numit preot al Parohiei Gâlgău Almaşului, sub păstorirea Precucerniciei sale derulându-se o serie de lucrări ce vizau înfrumusețarea locașului de cult.
Astfel, ajutat fiind de membrii Consiliului Parohial şi de credincioşi, a realizat următoarele activități: padimentarea cu parchet a Sfântului Altar şi a pronaosului, refacerea instalaţiei electrice, montarea unei centrale termice şi a caloriferelor, recondiţionarea iconostasului, revopsirea acoperişului bisericii şi tencuirea pereţilor în terasit, construirea unei terase în faţa bisericii, placarea cu gresie a pardoselii pridvorului, înlocuirea uşii de acces şi a geamurilor, aducţiunea apei potabile, construirea anexelor (lemnărie şi grup social) și turnarea trotuarelor din beton la ambele intrări în biserică. De asemenea, locașul de cult a fost înzestrat cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Binecuvântare arhierească în Parohia Cuzdrioara

Binecuvântare arhierească în Parohia Cuzdrioara

În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (a lăsatului sec de carne), 10 martie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a binecuvântat comunitatea parohială din Cuzdrioara,...