Lucian Blaga – Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX

Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX. Opera sa – de poet, filozof, eseist, dramaturg și traducător de poezie – constituie o sinteză personală de mare originalitate, de profundă inspirație națională, alimentată de o uimitoare deschidere spre cele mai variate aspecte ale spiritului uman: filozofie și știinţă, istorie şi religie, şi îndeosebi domeniul complex şi controversat al artelor. Astăzi vom vorbi despre Lucian Blaga.

S-a născut la Lancrăm, lângă Sebeș. Localitatea natală se afla atunci în comitatul Sibiu. Lucian Blaga a fost al nouălea copil al unei familii de preoți, fiul preotului ortodox Isidor Blaga și al Anei. Tatăl poetului fusese elev al gimnaziului săsesc din Sebeș, apoi al liceului Bruckenthal din Sibiu, de unde o anume tradiție de cultură germană. Copilăria lui Lucian Blaga i-a stat, după cum mărturisește el însuși, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”. Viitorul poet – care s-a autodefinit mai târziu într-un vers celebru „Lucian Blaga e mut ca o lebădă” – neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. Tatăl său a murit în anul 1908, iar mama poetului, Ana Blaga, a murit în anul 1933 la Sibiu, în vârstă de 74 de ani. În luna august 1949, fratele poetului, Longin Blaga, a murit de asemenea în Sibiu.

Lucian Blaga a studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 – 1920, unde a obținut titlul de doctor în filosofie.

A debutat în 1910 în ziarele arădene “Tribuna” cu poezia “Pe țărm” și în ziarul “Românul” cu studiul “Reflecții asupra intuiției lui Bergson”. Este ales ca președinte al societății literare din școală și o lungă perioadă (1926 – 1939) a lucrat în diplomație, fiind și consilier la legațiile României din Varșovia. În tot acest timp și-a continuat activitatea literară și științifică și a continuat să scrie volume de versuri, eseuri filozofice și piese de teatru.  În anul 1919, a publicat la Sibiu placheta de versuri Poemele luminii (reeditată în același an la Cartea Românească, în București) , precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa dramă, Zamolxe, îi apare în ziarul Voința (1920), iar în volum în 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”. Academia Română îi decernează Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj îi premiază piesa Zamolxe (1922). I se tipăresc primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernauțeană Die Brucke (1922) (Podul). În 1924-1925, se stabilește în Lugoj. A fost redactor la ziarele Voința și Patria, membru în comitetul de direcție al revistei Cultura, colaborator permanent la publicațiile GândireaAdevărul literar și artistic și Cuvântul. El a avut un rol major în formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu și o mare influență asupra lui Ion Desideriu Sârbu.

În anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu în anii ce au urmat dictatului de la Viena (1940–1944). La Sibiu redactează, începând cu 1943, revista Saeculum, care va apărea un an. A funcționat ca profesor universitar până în 1948.

Lucian Blaga a murit la data de 6 mai 1961, în Cluj. A fost înmormântat în ziua sa de naștere, 9 mai, în cimitirul din Lancrăm.

 

Surse:

Lucian Blaga printre contemporani, I Oprișan, 1995

www.istoria.md/articol/511/Lucian_Blaga,_biografie

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Lucian Blaga - Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX
Loading
/
Alexandru Ciurcu (29 ianuarie 1854-22 ianuarie 1922)

Alexandru Ciurcu (29 ianuarie 1854-22 ianuarie 1922)

Alexandru Ciurcu, figură emblematică a secolelor XIX-XX, este personalitatea care marchează ziua de 22 ianuarie. Acesta s-a născut în anul 1854, la data de 29 ianuarie, în Șercaia, comitatul Făgăraș, astăzi o comună aflată în județul Brașov. Alexandru Ciurcu a fost un...

Alexandru Mironescu și calea de la știință la credință

Alexandru Mironescu și calea de la știință la credință

Profesorul Alexandru a fost „savantul  al cărui scop a fost slujirea omului și a Celui pe care-l reprezintă deplin, Iisus Hristos”. Spirit subțire, de mare pătrundere, cu exercițiul rigurozității și exactității științifice, cu puterea cuvântului proprie omului de...

Medicul Ion Cantacuzino (25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934)

Medicul Ion Cantacuzino (25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934)

Ion Cantacuzino a fost un medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost profesor universitar și membru al Academiei Române. S-a născut în București, pe data de 25 noiembrie 1863 în familia aristrocrată...