Lucian Blaga – Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX

Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX. Opera sa – de poet, filozof, eseist, dramaturg și traducător de poezie – constituie o sinteză personală de mare originalitate, de profundă inspirație națională, alimentată de o uimitoare deschidere spre cele mai variate aspecte ale spiritului uman: filozofie și știinţă, istorie şi religie, şi îndeosebi domeniul complex şi controversat al artelor. Astăzi vom vorbi despre Lucian Blaga.

S-a născut la Lancrăm, lângă Sebeș. Localitatea natală se afla atunci în comitatul Sibiu. Lucian Blaga a fost al nouălea copil al unei familii de preoți, fiul preotului ortodox Isidor Blaga și al Anei. Tatăl poetului fusese elev al gimnaziului săsesc din Sebeș, apoi al liceului Bruckenthal din Sibiu, de unde o anume tradiție de cultură germană. Copilăria lui Lucian Blaga i-a stat, după cum mărturisește el însuși, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”. Viitorul poet – care s-a autodefinit mai târziu într-un vers celebru „Lucian Blaga e mut ca o lebădă” – neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. Tatăl său a murit în anul 1908, iar mama poetului, Ana Blaga, a murit în anul 1933 la Sibiu, în vârstă de 74 de ani. În luna august 1949, fratele poetului, Longin Blaga, a murit de asemenea în Sibiu.

Lucian Blaga a studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 – 1920, unde a obținut titlul de doctor în filosofie.

A debutat în 1910 în ziarele arădene “Tribuna” cu poezia “Pe țărm” și în ziarul “Românul” cu studiul “Reflecții asupra intuiției lui Bergson”. Este ales ca președinte al societății literare din școală și o lungă perioadă (1926 – 1939) a lucrat în diplomație, fiind și consilier la legațiile României din Varșovia. În tot acest timp și-a continuat activitatea literară și științifică și a continuat să scrie volume de versuri, eseuri filozofice și piese de teatru.  În anul 1919, a publicat la Sibiu placheta de versuri Poemele luminii (reeditată în același an la Cartea Românească, în București) , precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa dramă, Zamolxe, îi apare în ziarul Voința (1920), iar în volum în 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”. Academia Română îi decernează Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj îi premiază piesa Zamolxe (1922). I se tipăresc primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernauțeană Die Brucke (1922) (Podul). În 1924-1925, se stabilește în Lugoj. A fost redactor la ziarele Voința și Patria, membru în comitetul de direcție al revistei Cultura, colaborator permanent la publicațiile GândireaAdevărul literar și artistic și Cuvântul. El a avut un rol major în formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu și o mare influență asupra lui Ion Desideriu Sârbu.

În anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu în anii ce au urmat dictatului de la Viena (1940–1944). La Sibiu redactează, începând cu 1943, revista Saeculum, care va apărea un an. A funcționat ca profesor universitar până în 1948.

Lucian Blaga a murit la data de 6 mai 1961, în Cluj. A fost înmormântat în ziua sa de naștere, 9 mai, în cimitirul din Lancrăm.

 

Surse:

Lucian Blaga printre contemporani, I Oprișan, 1995

www.istoria.md/articol/511/Lucian_Blaga,_biografie

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Lucian Blaga - Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX
Loading
/
Sfântul Nectarie de Eghina – dascăl de Teologie

Sfântul Nectarie de Eghina – dascăl de Teologie

Această personalitate duhovnicească contemporană de excepție este cunoscută în contemporaneitate, mai ales în spațiul pastoral-duhovnicesc, drept un sfânt contemporan din categoria taumaturgilor. Însă nu trebuie să uităm că a fost și un dascăl de Teologie, activitate...

Părintele Sofian Boghiu, bătrânul filocalic

Părintele Sofian Boghiu, bătrânul filocalic

Probabil că cea mai bună descriere sintetizatoare a părintelui duhovnicesc în termeni evanghelici, care devine și program de viață efectiv la Părintele Sofian Boghiu, este răspunsul consemnat într-una din lucrările sale: „Smerenia și dragostea! Cele pe care le...

Părintele Sofian Boghiu – un practicant al rugăciunii isihaste

Părintele Sofian Boghiu – un practicant al rugăciunii isihaste

Personalitate importantă a monahismului românesc contemporan, părintele arhimandrit Sofian Boghiu, născut la 7 octombrie 1912 în Cuconeștii Vechi, județul Bălți și decedat la 14 septembrie 2002, înscrie cu cinste nu doar o pagină în istoria artei bisericești românești...

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Aşezământul monahal, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, este situat în comuna Florești, județul Cluj, fiind ctitorit din iniţiativa preotului Vasile Fizeşan, a familiei Beldea și a credincioșilor din  Floreşti. Piatra de temelie a fost pusă de vrednicul de...

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mânăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765, pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor...