Lucian Blaga – Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX

Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX. Opera sa – de poet, filozof, eseist, dramaturg și traducător de poezie – constituie o sinteză personală de mare originalitate, de profundă inspirație națională, alimentată de o uimitoare deschidere spre cele mai variate aspecte ale spiritului uman: filozofie și știinţă, istorie şi religie, şi îndeosebi domeniul complex şi controversat al artelor. Astăzi vom vorbi despre Lucian Blaga.

S-a născut la Lancrăm, lângă Sebeș. Localitatea natală se afla atunci în comitatul Sibiu. Lucian Blaga a fost al nouălea copil al unei familii de preoți, fiul preotului ortodox Isidor Blaga și al Anei. Tatăl poetului fusese elev al gimnaziului săsesc din Sebeș, apoi al liceului Bruckenthal din Sibiu, de unde o anume tradiție de cultură germană. Copilăria lui Lucian Blaga i-a stat, după cum mărturisește el însuși, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”. Viitorul poet – care s-a autodefinit mai târziu într-un vers celebru „Lucian Blaga e mut ca o lebădă” – neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. Tatăl său a murit în anul 1908, iar mama poetului, Ana Blaga, a murit în anul 1933 la Sibiu, în vârstă de 74 de ani. În luna august 1949, fratele poetului, Longin Blaga, a murit de asemenea în Sibiu.

Lucian Blaga a studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 – 1920, unde a obținut titlul de doctor în filosofie.

A debutat în 1910 în ziarele arădene “Tribuna” cu poezia “Pe țărm” și în ziarul “Românul” cu studiul “Reflecții asupra intuiției lui Bergson”. Este ales ca președinte al societății literare din școală și o lungă perioadă (1926 – 1939) a lucrat în diplomație, fiind și consilier la legațiile României din Varșovia. În tot acest timp și-a continuat activitatea literară și științifică și a continuat să scrie volume de versuri, eseuri filozofice și piese de teatru.  În anul 1919, a publicat la Sibiu placheta de versuri Poemele luminii (reeditată în același an la Cartea Românească, în București) , precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa dramă, Zamolxe, îi apare în ziarul Voința (1920), iar în volum în 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”. Academia Română îi decernează Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj îi premiază piesa Zamolxe (1922). I se tipăresc primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernauțeană Die Brucke (1922) (Podul). În 1924-1925, se stabilește în Lugoj. A fost redactor la ziarele Voința și Patria, membru în comitetul de direcție al revistei Cultura, colaborator permanent la publicațiile GândireaAdevărul literar și artistic și Cuvântul. El a avut un rol major în formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu și o mare influență asupra lui Ion Desideriu Sârbu.

În anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu în anii ce au urmat dictatului de la Viena (1940–1944). La Sibiu redactează, începând cu 1943, revista Saeculum, care va apărea un an. A funcționat ca profesor universitar până în 1948.

Lucian Blaga a murit la data de 6 mai 1961, în Cluj. A fost înmormântat în ziua sa de naștere, 9 mai, în cimitirul din Lancrăm.

 

Surse:

Lucian Blaga printre contemporani, I Oprișan, 1995

www.istoria.md/articol/511/Lucian_Blaga,_biografie

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Lucian Blaga - Una dintre cele mai mari personalități creatoare a secolului XX
Loading
/
Părintele Dometie de la Râmeți, făclie prin credință

Părintele Dometie de la Râmeți, făclie prin credință

E posibil ca părintele Dometie de la Râmeți să nu se afle printre cei mai cunoscuți părinți ai Bisericii Ortodoxe Române din secolul trecut. Cu toate acestea el a atras atenția contemporanilor prin duhovnicia și bucuria de a sluji Domnului. Eminent și devotat,...

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Puțină lume știe că Sfântul Șetafan cel Mare, cunoscut în popor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și aspru luptător pentru independența ținuturilor românești, este întemeietorul celor două eparhii istorice de la Feleac și de la Vad.  Viața românilor ortodocși din zona...

Mănăstirea de la Someșul Cald

Mănăstirea de la Someșul Cald

Așezământul monahal de la Someșul Cald, înființat în vara anului 2014, este singurul din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului pus sub ocrotirea Sfântului Vasile cel Mare. Mănăstirea mai are un hram de vară, sărbătorit în ziua Nașterii Sfântului Proroc Ioan...

Părintele Virgil Gheorghiu, poetul lui Hristos și al României

Părintele Virgil Gheorghiu, poetul lui Hristos și al României

Părintele Virgil Gheorghiu, cu puțină vreme înainte de plecarea sa în eternitate, afirma: „N-am fost niciodată despărţit de România… tot dicţionarul român mi-e drag… iar, dacă într-o zi mă voi întoarce în România, mă întorc acolo unde sunt rădăcinile mele şi nu mă mai...

Sfântul Iustin Popovici și aventura cunoașterii lui Dumnezeu

Sfântul Iustin Popovici și aventura cunoașterii lui Dumnezeu

Sfântul Iustin Popovici a rămas în istoria spiritualității contemporane drept teologul Dumnezeului-om și, în consecință, promotorul unei viziuni teantropice a lumii. În perspectiva sa, singura definiție posibilă a omului se poate enunța doar în lumina lui Hristos,...