Maurice Ravel – creatorul Bolero-ului

Compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Bolero, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere. Acesta a fost Maurice Ravel.

S-a născut pe 7 martie 1875 în Ciboure, Franța. Atracţia  compozitorului pentru sonorităţile hispanice se explică astfel prin ADNul  basco-hispanic. Însă micul Maurice nu a petrecut în Ţara Bascilor decât puţin timp; părinţii au venint la Paris chiar în anul naşterii sale . Ravel a fost un talent precoce, încurajat de tatăl său. La doar 12 ani a fost admis la celebrul Conservator din Paris.

Ca student nu a fost prea sârguincios (a fost dat afară de două ori) cu toate că era considerat foarte talentat. În acea perioadă a compus câteva dintre capodoperele sale, printre care „Pavane pour une infante défunte” (1899), o splendoare muzicală ce descrie un dans al unei mici prințese de la curtea Spaniei. Această bijuterie plină de imaginație și minuțiozitate tehnică i-a adus prima recunoaștere în calitate de compozitor de valoare.

A fost un pianist remarcabil care a dedicat primele sale lucrări acestui instrument: menuet antic, habanera, pavană pentru o infantă moartă: dovedind o înclinație deosebită pentru dans; de la dansul din epoca barocului pană la cel modern: vals, foxtrot dar și pentru blues. Ravel a reînviat spiritul clasic francez în sonatină pentru pian și în suita preclasică Mormântul lui Couperin. Cea mai populară creație a sa simfonică este BOLEROUL – conceput pe un ritm obstinat care a persistat până la sfârșitul lucrării. Ravel a expus la flaut o amplă melodie alcătuită din două perioade muzicale după care a reluat mereu aceeași linie melodică și i-a suprapus succesiv câte un instrument la cvartă și octavă.

Rezultatul a fost persistența accentelor melodiei care la fiecare reluare s-a modificat efectul timbral, a crescut ca intensitate. Sedus de muzica orientală, a compus pentru voce și pian diferite melodii incluse în cicluri:  5 melodii grecești,  2 melodii ebraice,  3 cântece din Madagascar , 3 cântece ale lui Don Quijote, 7 cântece populare, ciclul de lieduri Istoriile Naturale.

Sănătatea a început să i se deterioreaze din vara anului 1933, iar Ravel a avut probleme: nu a mai avut tăria de a scrie, a vorbit cu greutate dar capacităţile intelectuale i-au rămas intacte. Acesta s-a stins din viață la 28 decembrie 1937, la 62 de ani.

  

Surse:

https://www.ziarulmetropolis.ro/maurice-ravel-dandy-impresionist-genialul-creator-al-bolero-ului/

https://www.britannica.com/biography/Maurice-Ravel

 

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Maurice Ravel - creatorul Bolero-ului
Loading
/
ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Tămâia este privită ca unul dintre elementele caracteristice ale celebrărilor liturgice creştine. Însă folosirea tămâiei este mult mai veche. Este atestată în cultul Vechiului Testament (Ieş. 30, 1-8; Lev. 16, 12 etc.), în alte religii şi chiar în scopuri civile,...

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.