Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Nicolae Kalinderu vede lumina zilei la data de 6 decembrie 1835 în București. Conform mai multor surse documentare, familia acestuia ar fi fost de origine turcă, numele lor însemnând în traducere „fiul filosofului”.

Kalinderu a studiat în Franța timp de mai mulți ani și a frecventat cursurile Facultății de Medicină din Paris începând cu anul 1853. Pe timpul studenției a fost profund marcat atât de medicina experimentală a lui Bernard, cât și de teoria bacteriologică a lui Louis Pateur.

Considerat unul dintre cei mai importanți interniști din țară, Nicolae Kalinderu va fi admis în urma unui concurs ca intern al Spitalelor din Paris începând cu anul 1863, iar ulterior ca extern, reușind să devină și Membru Corespondent al Academiei de Medicină din Paris.

În anul 1870, acesta își va susține teza de doctorat, reușind să obțină astfel și titlul de doctor în medicină și chirurgie. Imediat după acest episod, cel ce avea să fie cel dintâi clinician cercetător al României revine în țară unde va activa la Spitalele „Colentina” și „Brâncovenesc”.

Timp de mai bine de 15 ani, Kalinderu își va asuma și funcția de dascăl, fiind profesor de Clinică Medicală la Facultatea de Medicină din București.

Principalele domenii de interes ale acestuia presupuneau studierea meningitei tuberculoase la adulți,miopatiile sau anevrismul sifilitic al aortei. Alături de binecunoscutul medic Victor Babeș a inițiat mai multe cercetări în domeniul histologiei, microbiologiei sau a diagnosticului și epidemiologiei leprei, reușind să inițieze și o serie de măsuri care aveau drept scop combaterea acestei boli.

Kalinderu va reuși, de asemenea, ca alături de Babeș și Gheorghe Marinescu să editeze câteva periodice cu specific medical printre care și revista România medicală.

Pentru întreaga sa activitate și implicare în viața medicală, Nicolae Kalinderu va fi răsplătit cu mai multe premii de-a lungul carierei sale. Acesta a fost membru al Societății Dermatologice din Paris, dar și Membru Corespondent al Academiei Române începând cu anul 1890.

Acest prim clinician cercetător din țară va trece la cele veșnice la data de 16 aprilie 1902 în satul Ciulnița din județul Argeș.

 

Resurse:

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 - 16 aprilie 1902)
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
Pr. Liviu Galaction Munteanu – dedicat mărturisitor al lui Hristos

Pr. Liviu Galaction Munteanu – dedicat mărturisitor al lui Hristos

Părintele Liviu Galaction Munteanu este un dascăl clujean care L-a mărturisit pe Hristos în temnițele comuniste. S-a remarcat prin cuvântările sale, prin ținuta sa morală  și prin contribuțiile sale academice. Părintele Liviu Galaction Munteanu s-a născut la  data de...

Maurice Ravel – creatorul Bolero-ului

Maurice Ravel – creatorul Bolero-ului

Compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Bolero, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere. Acesta a fost Maurice Ravel. S-a născut pe 7 martie 1875 în...

PF Iustin Moisescu – profesor, diplomat și gospodar

PF Iustin Moisescu – profesor, diplomat și gospodar

Iustin Moisescu a fost al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost deputat în Marea Adunare Națională în perioada 1957 – 1986. A reușit în plin comunism să construiască clădiri pentru Biserică și să restaureze altele. De asemenea a inițiat colecția...

Antonio Vivaldi – reprezentantul barocului muzical veneţian

Antonio Vivaldi – reprezentantul barocului muzical veneţian

Cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian. Acesta a fost Antonio Lucio Vivaldi. S-a născut la Veneţia la 4 martie 1678, în urma mariajului dintre Giovanni Battista Vivaldi şi Camilla Calicchio. Adolescentul Antonio a primit tonsura la 15 ani și a...

Mircea Vulcănescu – erudit în vreme de răscruce

Mircea Vulcănescu – erudit în vreme de răscruce

Mircea Vulcănescu a fost un filolog, filosof, publicist, sociolog și politician român. Vasta sa cultură, care se întinde pe mai multe domenii, impresionează și astăzi. Bogăția sa intelectuală nu este singura sa calitate. Mintea sclipitoare era dublată de un creștinism...