Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei vă invită joi, 16 mai 2024, ora 13:00, la vernisajul expoziției „Memorandul românilor din Transilvania și procesul de la Cluj – 130 de ani”, care va avea loc la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei – Palatul Reduta, str. Memorandumului, nr. 21, Cluj-Napoca.

Expoziția va fi deschisă până în 16 iulie 2024, fiind organizată cu scopul de a marca împlinirea a 130 de ani de la mișcarea memorandistă a românilor din Transilvania (1892-1894), încheiată cu judecarea și condamnarea memorandiștilor în procesul care avut loc între 7-25 mai 1894 în Palatul Reduta din Cluj (azi sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei). Coordonatorul expoziției este dr. Ovidiu Muntean – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Expoziția va prezenta publicului un mănunchi de urme ale trecutului referitoare la mișcarea națională românească din Transilvania, obiectele personale ale dr. Ioan Rațiu, trusa de birou, portretele în ulei ale memorandistului și soției sale Emilia, fotografii de epocă, corespondență, litografii, exemplarul tipărit al Memorandului, documentele ședinței Partidului Național Român din 25 martie 1892 unde s-a hotărât data trimiterii actului la împărat și componența delegației care urma să plece la Viena ș.a.

Alături de acestea, publicul poate vedea actele originale ale procesului memorandiștilor de acum 130 de ani: actele de acuzare, expunerea de motive, conceptul Declarației finale, sentința de condamnare la închisoare, actele juridice referitoare la respingerea recursului și încarcerarea memorandiștilor, telegrame privitoare la manifestările de solidaritate din România, precum și ziarele vremii care comentau dezbaterile din Palatul Reduta din Cluj, unde au răsunat memorabilele cuvinte rostite de dr. Ioan Rațiu: „Ceea ce se discută aici, domnilor, este însăși existența poporului român. Existența unui popor nu se discută, se afirmă!”

Prin conținut, și mai ales prin mișcarea generată de el, Memorandul rămâne cea mai însemnată acțiune politică a românilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Mișcarea memorandistă a adus pe scena acțiunii politice masa poporului român – fapt dovedit de larga audiență a Memorandului în rândurile sale și a validat în plan politic o generație nouă denumită semnificativ a Marii Uniri (Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldiș, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Amos Frâncu ș.a.). Pilda memorandiștilor și devotamentul cu care întregul popor i-a sprijinit înscriu o pagină luminoasă în istoria românilor care trebuie prețuită și apreciată cum se cuvine de către generațiile zilelor noastre.

Expoziția este însoțită de un catalog bilingv (română-engleză) redactat în condiții grafice deosebite, care conține descrierea pieselor expuse precum și textul integral al Memorandului depus la Cancelaria imperială din Viena în 28 mai 1892.