Mihail Manicatide – fondatorul școlii științifice românești de pediatrie

de | feb. 17, 2022 | Documentare, Biografii

Medic pediatru român, profesor la Facultățile de Medicină din Iași și București și fondatorul școlii științifice românești de pediatrie. Acesta a fost Mihail Manicatide.

S-a născut în 1867 în orașul Giurgiu într-o familie de români macedoneni. Studiile liceale le-a făcut la Liceul „Sf. Sava“ din Bucureşti, după a urmat cursurile Facultăţii de Medicină „Carol Davila“ din Bucureşti, pe care le-a încheiat în 1893 cu teza de doctorat „Studiul anatomo-patologic al ficatului“ sub conducerea marelui savant Victor Babeș.

Înclinaţia sa pentru cercetare l-a apropiat de Victor Babeş, care a avut notorietatea celui mai mare bacteriolog şi anatomopatolog al timpului, devenind astfel preparator la catedra sa. Activitate didactică, ştiinţifică şi socioprofesională ar putea fi împărţită în două etape importante: etapa ieşeană 1899-1920 şi etapa bucureşteană 1920-1938.

La insistențele sale, lângă Spitalul ,, Sfântul Spiridon ” din Iași, au fost construite pavilioane destinate bolnavilor contagioși, adulți și copii, constituind nucleul a ceea ce a devenit mai târziu Spitalul ,, Izolarea” .  El a reuşit să imprime orientarea către latura socială a practicii pediatrice, fără de care nu se poate face o medicină de calitate, de aici şi numeroasele sale iniţiative sub aspectul protecţiei copilului.

În scurt timp a reușit să impună lumii ştiinţifice din ţara noastră specialitatea pediatrie ca ramură distinctă a ştiinţelor medicale, plecând de la particularităţile morfofiziologice ale copilului în dezvoltare și a demonstrat astfel cum că copilul nu este un adult în miniatură.

Latura ştiinţifică a activităţii sale a avut ca obiect de studiu în principal bolile infecto -contagioase, care dominau patologia copilului la acea vreme şi produceau o mortalitate infantilă devastatoare, între care cele mai frecvente erau difteria (a cărei mortalitate era de 50%) , febra tifoidă, paralizia infantilă (poliomielita), tetanosul, tuberculoza, malaria, infecţiile cu piocianic.

În 1919 Mihail Manicatide a făcut parte din comisia universitară care a selecționat corpul didactic al nou înființatei Universități din Cluj.

Totdeauna îl vom regăsi printre personalităţile cele mai prolifice ale ştiinţei medicale româneşti, deopotrivă în plan ştiinţific, didactic, profesional şi social. Mihail Manicatide a murit la 17 februarie 1954 la București.


Surse:

REVISTA ROMÂNĂ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 4, AN 2015

Nastase, G. (1968). „Professor Mihail Manicatide from our point of view”. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi72 (2): 459–64

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Mihail Manicatide - fondatorul școlii științifice românești de pediatrie
Mihail Manicatide - fondatorul școlii științifice românești de pediatrie
/

Ultimele articole

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Monahismul athonit a însemnat mereu un reper de viață duhovnicească pentru lumea ortodoxă, în pofida perioadelor de impas pe care le-a traversat de-a lungul timpului. El a cucerit prin istoria lui milenară, prin tezaurul de artă bisericească de inspirație bizantină,...

Mai multe din Documentare | Biografii
Dictatul de la Viena, o încercare pentru neamul și Biserica noastră

Dictatul de la Viena, o încercare pentru neamul și Biserica noastră

Se împlinesc 80 de ani de la Dictatul de la Viena. Amintirile românilor din nord-vestul Transilvaniei, referitoare la cei patru ani de suferință sunt foarte triste. Bunica mea, care era o femeie simplă, a relatat cu multă durere un fapt, care li s-ar putea părea banal...

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maica Domnului cu Pruncul a fost pictată la 1673 pentru biserica din localitatea Ilişua (jud. Bistriţa-Năsăud) de preotul Luca din Iclod și iulustrează tipul iconografic Eleusa: tandreţea maternă, în care Maica se apleacă cu duioşie către Prunc, Care se lipeşte...

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach...