MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

Mircea Eliade vede lumina zilei la data de 13 martie 1907 la București într-o familie cu trei copii. Istoria numelui acestei mari personalități este una foarte interesantă: într-o zi, tatăl său, Gheorghe Ieremia, pentru a cinsti memoria renumitului scriitor Ion Heliade-Rădulescu decide să își schimbe numele de familie din Ieremia în Eliade.

Încă de mic copil, această figură cosmopolită a culturii românești va fi atrasă de tot cea ce însemna literatura. Deși nu era deloc un elev silitor și conștiincios, având chiar mai multe corigențe la limba română, Eliade îi surprindea pe profesori în timpul corigențelor, când reușea să scrie zeci de pagini. Acesta mai adora să citească. La un moment dat, dascălul său, observându-l vreme îndelungată, le va comunica părinților să nu-l lase prea mult să citească pentru că avea vederea slabă.Acest lucru îl vor recomanda mai târziu și mai mulți medici. Eliade nu putea însă să reziste tentației: „Dar cum aş fi putut să-mi menajez ochii într-un timp când aproape în fiecare saptămână descopeream un nou autor, alte lumi, alte destine? Încercam, totuşi să mă apăr, citind fără ochelari, cu bărbia lipită de carte, sau închizând când un ochi, când celălalt, sau apăsându-mi ochelarii pe nas, sau schimbând becurile, când albastre, când albe, când slabe, când puternice. Apoi, când ochii îmi lăcrimau şi mi se împăienjeneau de-a binelea, treceam în odăiţa de alături şi mă spălam cu apă rece. Rămâneam apoi câteva minute întins pe pat, cu ochii închişi, încercând să nu mă mai gândesc la nimic“.

Mircea Eliade se va remarca încă din tinerețe în viața culturală, putând fi încadrat într-un grup de tineri extrem de capabili, grup din care mai făceau parte și Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Țuțea sau Vasile Voiculescu.

Figură strălucită a literaturii românești, Eliade își bazează mare parte din firul epic al fiecărei creații literare pe experiențele sale personale. Astfel, „Romanului adolescentului miop” redă experiența sa din primii ani de școală, urmând ca romanul „Gaudeamus”să vină ca o continuare a acestei experiențe autobiografice și să cuprindă date despre prima întâlnire cu profesorul de logică Nae Ionescu care avea să-i marcheze întreaga viață.

Fascinat de cultura italiană și cea indiană, Mircea Eliade va primi o bursă personală și va începe să studieze în Calcutta. Aici, aflat în casa profesorului său, se va îndrăgosti de fiica lui cea mare, Maitreyi, această iubire imposibilă fiind subiectul unui alt roman de succes.

Începând cu anul 1957, Mircea Eliade se stabilește în Chicago, ca profesor de istorie comparată a religiilor. Acesta se va focusa asupra conceptelor de spațiu și timp sacru unde spațiul sacru reprezintă centrul universului, iar timpul sacru este o repetiție a elementelor de la originea lumii. Pentru întreaga sa implicare și pentru fiecare lucrare care va contribui la creșterea reputației sale, Mircea Eliade va fi distins cu mai multe premii sau titulaturi de membru în insituții de renume.

Eliade va încerca până în ultimele momente să lase culturii naționale și internaționale o moștenire culturală bogată, iar astfel reușește să editeze cele 8 volume de enciclopedii ale religiilor.

După o viață tumultuoasă și plină de căutări, acest istoric și filosof al religiilor va ajunge la următoarea concluzie legată de ortodoxie: „Ortodoxia ne silește să renunțăm la o parte din viață? Ortodoxia nu ne silește nimic. (…) Așadar, orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox. Poate lucrul acesta se va împlini târziu, spre sfârșit de viață tristă. Dar se va împlini. Și el va fi luminarea de pe urmă. Care, la unii, se va rosti: Cred într-unul Dumnezeu. Iar la alții va transfigura viața, făcând-o rodnică, adâncind-o, lărgind-o si exaltând-o până la proporții de vis.”

Mircea Eliade va trece la cele veșnice la data de 22 aprilie 1986 la un spital din Chicago, conform unor surse, purtând din nou, în mâini, o carte.

 

Resurse:

Radio Renasterea
Radio Renasterea
MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 - 22 aprilie 1986)
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
Pr. Ioan Coman – Unul din cei mai mari patrologi români

Pr. Ioan Coman – Unul din cei mai mari patrologi români

Părintele Ioan Coman este unul din cei mai importanți patrologi români. A publicat sute de lucrări de patrologie, filologie, cultură clasică, istoria religiilor, ecumenism. A publicat traduceri, cuvântări, recenzii. Toate lucrările sale însumează peste 8,000 de...

Dumitru Caracostea – Critic, istoric literar și folclorist român

Dumitru Caracostea – Critic, istoric literar și folclorist român

Critic, istoric literar și folclorist român. Este considerat a fi, alături de Tudor Vianu, unul dintre cei mai mari stiliști ai literaturii române. Acesta a fost Dumitru Caracostea. S-a născut la 10/22 martie 1879, la Slatina, Olt. Acesta a avut o descendență aromână....

Pr. Liviu Galaction Munteanu – dedicat mărturisitor al lui Hristos

Pr. Liviu Galaction Munteanu – dedicat mărturisitor al lui Hristos

Părintele Liviu Galaction Munteanu este un dascăl clujean care L-a mărturisit pe Hristos în temnițele comuniste. S-a remarcat prin cuvântările sale, prin ținuta sa morală  și prin contribuțiile sale academice. Părintele Liviu Galaction Munteanu s-a născut la  data de...

Maurice Ravel – creatorul Bolero-ului

Maurice Ravel – creatorul Bolero-ului

Compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Bolero, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere. Acesta a fost Maurice Ravel. S-a născut pe 7 martie 1875 în...

PF Iustin Moisescu – profesor, diplomat și gospodar

PF Iustin Moisescu – profesor, diplomat și gospodar

Iustin Moisescu a fost al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost deputat în Marea Adunare Națională în perioada 1957 – 1986. A reușit în plin comunism să construiască clădiri pentru Biserică și să restaureze altele. De asemenea a inițiat colecția...