Mircea Popa – „Avram Iancu, făuritor de istorie națională”

Mircea Popa, Avram Iancu, făuritor de istorie națională, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022, 300 p.

Luni, 30 ianuarie 2023, Editura Școala Ardeleană a organizat în Sala Ion Mușlea a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca lansarea cărții „Avram Iancu, făuritor de istorie națională”, apărută în toamna anului trecut în seria „Avram Iancu 150”, inaugurată în contextul comemorării a o sută cincizeci de ani de la trecerea la cele veșnice a crăișorului. Lucrarea este semnată de cunoscutul critic și istoric literar Mircea Popa, a cărui aniversare a fost sărbătorită cu acest prilej, domnia sa împlinind în 29 ianuarie 2023 frumoasa vârstă de 84 ani. Profesorul Mircea Popa și-a câștigat un renume nu numai între colegii de breaslă, scriitori, critici literari și filologi, ci și în mediul cultural-social transilvănean și românesc în general atât datorită celor peste 80 de cărți publicate ca autor, coautor, editor și coordonator, cât și a pozițiilor – tranșante și ferme – exprimate public în presa scrisă și în revistele culturale pe marginea unor teme literare, istorice și culturale, dar mai ales a unor subiecte social-politice și național-patriotice fierbinți. În textele domniei sale răzbate foarte bine nu numai vocea istoricului și criticului literar de formație veche, solidă, cu un real talent exegetic și o hermeneutică profundă, ci și cea a patriotului înfocat, polemist uneori, acid și tăios alteori, pe scurt profilul intelectual al unui luptător feroce pentru adevărul și dreptatea neamului său, angajat „pentru-a patriei mărire”, cum ne spune un vers dintr-un poem popular intitulat „cântecul Iancului”. Acest profil al profesorului Popa se regăsește foarte bine exprimat în cea mai recentă apariție editorială a domniei sale, intitulată simplu și sugestiv: „Avram Iancu, făuritor de istorie națională”.

Volumul reunește articolele, recenziile și cronicile de carte scrise de-a lungul vremii de profesorul Mircea Popa despre Avram Iancu, despre cultul și ipostazele eroului în literatura și istoriografia română. Deloc întâmplător amplul cuvânt introductiv este intitulat „În loc de Prefață. Între literatură și istorie. Cultul lui Avram Iancu”, iar în loc de concluzii avem un epilog cu titlul „în conștiința posterității”. După ce derulează o retrospectivă analitică asupra volumelor comemorative și aniversare, de poezie și literatură, precum și a acțiunilor comemorative reprezentative dedicate personalității lui Avram Iancu de la moartea eroului până în prezent, profesorul clujean subliniază că „simbolul Iancu e mai actual ca oricând” deoarece „toți cei care îl iubesc și-l venerează pe Avram Iancu se luptă încă pentru păstrarea demnității omenești, ființei naționale și a dragostei de țară și de neam” (p.31). Cu alte cuvinte, Avram Iancu nu e doar un personaj istoric, care a jucat un rol central în istoria românilor din Transilvania în anii 1848-1850, ci el a devenit un simbol al luptei și al demnității naționale românești. Totodată, prin spiritul de jertfă și mărinimie manifestat dezinteresat de crăișor în folosul națiunii române, acesta rămâne un reper de patriotism și un exemplu permanent de urmat, Iancu făcând parte din categoria „Părinților Patriei” (p.32). Capitolul I, „Avram Iancu – Ipostazele unui erou” (p.33-158), reunește nouă subcapitole, în care sunt surprinse modul și felul în care personalitatea marelui erou a fost ipostaziată în operele literare și dramatice semnate de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ioan Pop-Florantin – autorul primului roman istoric dedicat lui Iancu –, Alexandru Ceușianu, Ovidiu Hulea, Mircea Tomuș și Teofil Răchițeanu, apoi în conștiința populară românească – unde a intrat alături de „sfinții și bărbații întemeietori de țară” (p.150) –, și, în cele din urmă, în scenariul de film redactat de scriitorul maghiar Domokos-Haraga Balász. Despre acesta din urmă, profesorul Mircea Popa afirmă că „se cuvine să-i aducem un elogiu aparte”, deoarece a reușit să-și depășească orgoliile naționale și atitudinile „istorice ale neamului său” dând o „interpretare justă evenimentelor învolburate de la 1848, făcând din acest roman o oglindă cât se poate de fidelă a evenimentelor evocate, un mare pas înainte în înțelegerea exactă a relațiilor româno-ungare în timp și peste timp” (p.158). Capitolul II, „Avram Iancu pe arena istoriei” (p.159-276), cuprinde zece subcapitole care prezintă cinci monografii fundamentale dedicate crăișorului Munților Apuseni de o seamă de istorici transilvăneni titrați – Iosif Sterca-Șuluțiu, Alexandru Ciura, Gelu Neamțu, Florian Dudaș și Silviu Dragomir –, concentrându-se în alte cinci subcapitole asupra unor etape centrale ale vieții eroului, precum provocările tinereții studențești, relațiile sale cu Clujul și Blajul, filiația spirituală, socială, națională și ideatică între Horia și Iancu, familia tribunului Vasile Fodor și survolând în final marile festivități organizate la nivel local, regional și național în anul 1924, la centenarul nașterii lui Avram Iancu, când întreaga țară i-a adus un elogiu pentru faptele lui memorabile.

Cartea despre Avram Iancu a profesorului clujean Mircea Popa ne arată celor de astăzi că viața și activitatea lui Avram Iancu au constituit de-a lungul timpului un obiect constant de investigații istorice și literare, de la Amos Frâncu și Iosif Sterca Șuluțiu la cumpăna secolelor XIX-XX, la Ioan Lupaș, Silviu Dragomir și Lucian Blaga în perioada interbelică, și de la Ștefan Pascu, Liviu Maior, Pompiliu Teodor și Horia Ursu în epoca socialistă până la Gelu Neamțu, Ioachim Lazăr, Ovidiu Bârlea și Mircea Tomuș în ultimele trei decenii, pentru a menționa aici doar numele reprezentative ale istoriografiei și literaturii române. De asemenea, autorul ne descoperă că un sector „foarte căutat a fost cel al tradițiilor, memorialisticii și folclorului, unde au fost realizate antologii cu totul remarcabile, atestând un interes constant și puternic al mentalului colectiv pentru perpetuarea memoriei” lui Avram Iancu. Prin acest volum, profesorul Mircea Popa nu face altceva decât să se așeze în șirul numelor și lucrărilor proeminente ale culturii române moderne și contemporane care au privit cu admirație efigia eroului nostru național Avram Iancu și i-au restituit cu talent și măiestrie biografia, cultivând și sporind astfel între conaționalii lor renumele și cultul crăișorului, al cărui unic dor a fost să-și vadă națiunea fericită.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/mirceabrudan/" target="_self">Dr. Mircea Gheorghe Abrudan</a>

Dr. Mircea Gheorghe Abrudan

Cercetător științific III dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Mai multe din Cărți vechi și noi
Athosul ieri și azi

Athosul ieri și azi

În ascensiunea spirituală a căutătorilor de Dumnezeu, toposul sacru și parcursul interior au stat mereu într-o fericită îngemănare. Pământul sfințit a însemnat refugiu, loc ferit de lume dar și spațiu consacrat prin rugăciune, iar devenirea lăuntrică a implicat...

Dr. Petru Șpan, Școala lui Șaguna

Dr. Petru Șpan, Școala lui Șaguna

Dr. Petru Șpan, Școala lui Șaguna, editori Pr. Constantin Necula și pr. Ioan-Remus Răsvan, Editura Andreiana, Sibiu, 2023, 127 p. Părintele profesor univ. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu a demarat cu ani în...

Gheronda Iosif Vatopedinul și tradiția isihastă aghiorită

Gheronda Iosif Vatopedinul și tradiția isihastă aghiorită

Dacă monahismul aghiorit contemporan a putut prospera, în pofida unor perioade de criză și de uscăciune care amenințau cu extincția, acest fapt s-a datorat nu atât istoriei lui milenare și tezaurului pe care îl moștenește, cât exercitării paternității duhovnicești de...