Mircea Vulcănescu a fost un filolog, filosof, publicist, sociolog și politician român. Vasta sa cultură, care se întinde pe mai multe domenii, impresionează și astăzi. Bogăția sa intelectuală nu este singura sa calitate. Mintea sclipitoare era dublată de un creștinism trăit în profunzime. Încă de tânăr gândirea sa  religioasă era foarte bună. Aceste poziții nu au rămas doar teorii, ci le-a pus în practică pe tot parcursul vieții sale.

Mircea Vulcănescu s-a născut la data de 3 martie 1904 la București. Tatăl său era funcționar, iar mama sa era membră a Societății Ortodoxe a Femeilor Române.  Mircea Vulcănescu a  a făcut clasele primare la Institutul Anglo-român din capitală. A urmat studiile gimnaziale la Iași și Tecuci din cauza ocupației germane. Liceul l-a urmat la Galați și București.  În anul 1921 se înscrie la două facultăți:  Facultatea de Filosofie și Litere și Facultatea de Drept, ambele din București. În anul 1925 se înscrie la Universitatea din Paris. În anii de studiu era secretar pentru studenții străini ai Federației Franceze a Studenților Creștini. Mircea Vulcănescu conducea cercuri de studii, participa la conferințe și se implica în acțiunile sociale ale asociației.  În anul 1928 obține doctoratul la Paris în Științe Economice și Politice la Facultatea de Drept din acest oraș. Încă din anii de studiu devine colaborator al profesorului de sociologie Dimitrie Gusti, fondatorul Școlii de Sociologie din România. În anul universitar 1929–1930, a fost „asistent onorific” la catedra profesorului Dimitrie Gusti. Apoi, a fost profesor de economie politică și științe juridice la Școala de Asistență Socială, până în 1935 și  profesor la Școala Superioară de Statistică între 1930-1935, unde a predat cursul de Statistică Morală. În paralel era membru la mai multe asociații de economie, politică și sociologie (la unele făcea parte din consiliul de conducere). De asemenea a colaborat la mai multe reviste din țară. Publicațiile sale din decursul vieții se bazau pe teme foarte variate. În domeniul sociologiei a contribuit prin diverse calcule axate pe societate.  În afara acestui domeniu a mai avut scrieri religioase în care era de părere că Biserica ar trebui să fie separată de stat, iar pe plan filozofic scria despre tipologia culturii.  Pe lângă acestea mai putem enumera analize istorice, cronici de pictură, balet și critică literară, cronici de modă,  eseuri de spiritualitate, filozofie și etică.  Sfera lucrărilor sale este foarte largă.  Ionuț Butoi este de părere că  gândirea sa „se situează la dreapta doctrinelor politice, asumându-și un profil ruralist și religios tradiționalist, dar ținându-se departe de Mișcarea Legionară”. (spune Ionuț Butoi). Ştefan J. Fay spune că Mircea Vulcănescu era „profund credincios”. Pentru el, viața nu avea sens fără Dumnezeu. Într-o conferință spunea că „Fără religie şi istoricitatea lui Iisus, lumea e un imens pustiu de sare şi cenuşă”.

În 1935 își începe activitatea politică. Timp de doi ani,  între 1935 și 1937 a fost director general al Vămilor. A fost demis când l-a prins pe ministrul comunicațiilor că făcea contrabandă cu băuturi și țigări.

A fost numit director al Datoriei Publice în Ministerul de Finanțe. DIn această poziție a călătorit peste granițe pentru a negocia cu reprezentanții altor țări. În anul 1940 merge cu o delegație la Londra pentru a întări legăturile economice cu Aliații.  De asemenea participă la negocierile cu Bulgaria și Ungaria pentru „Dictatul de la Viena”.

Din 27 ianuarie 1941 până la 23 august 1944 devine subsecretar de stat al Ministerului de Finanțe în guvernul Antonescu. Lucrează apoi ca subsecretar de stat la finanțe. În această calitate pregătea informația, necesară ministrului pentru politicile de resort, documentează și își dă avizul cu privire la decretele de lege semnate de ministru.

După 23 august 1944, Mircea Vulcănescu revine la postul de director al Datoriei Publice.  În anul 1945 este arestat preventiv și eliberat în următorul an. A fost din nou arestat la scurt timp, judecat și condamnat în data de 9 octombrie 1946 la 8 ani de închisoare și confiscarea averii. Pentru că se afla într-o poziție înaltă în stat a fost tras la răspundere pentru crimele de război comise. Era acuzat pentru dezastrul țării și pedepsit alături de alte autorități române pentru că au permis armatei germane să pătrundă în țară. Era acuzat că a militat pentru hitlerism și fascism. Chiar dacă  era convins că Aliații vor câștiga războiul, pentru că România a ales tabăra greșită, a fost pedepsit alături de ceilalți conducători.

A fost închis la penitenciarul din Aiud, unde a fost supus la temniță grea și nu a primit suficient tratament medical. Mărturiile despre el din perioada detenției îl arată ca pe un creștin veritabil. A tricotat pe ascuns mănuși din ciorapii săi pentru un deținut care avea tot timpul mâinile reci.  Cu altă ocazie a fost închis împreună cu alții într-o celulă rece, fără paturi. Pentru a-i salva viața unuia din cei aflați cu el, care era grav bolnav de TBC, s-a întins pe jos, pe ciment, și l-a lăsat pe bolnav să se așeze pe trupul lui pentru a-i ține cald. Astfel, cel slăbit a supraviețuit noaptea. Pe ceilalți deținuți îi îmbărbăta. Impresiona pe interlocutorii săi prin vasta sa cultură și este amintit în mărturiile celorlalți deținuți drept un creștin ca la carte.

Pleacă din această lume la data de 29 octombrie 1952, la vârsta de 48 de ani, cu diagnosticul de miocardită și pleurezie dublă TBC.

Prin activitatea sa academică impresionantă, prin contribuțiile sale la atenuarea conflictelor de război și prin conduita creștinească de care a dat dovadă, Mircea Vulcănescu este o persoană pe care ne-o putem lua de model.

 

Surse:

http://www.cooperativag.ro/mircea-vulcanescu-biografie-de-lucru/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Vulc%C4%83nescu

https://www.fericiticeiprigoniti.net/mircea-vulcanescu/772-mircea-vulcanescu-martir-pentru-hristos-in-perioada-regimului-comunist

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Mircea Vulcănescu - erudit în vreme de răscruce
Mircea Vulcănescu - erudit în vreme de răscruce
/