Miron Costin – cronicar român

de | mart. 31, 2022 | Personalitatea zilei, Biografii, Documentare

Miron Costin a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean. Cea mai cunoscută operă a sa este „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche”, în care continuă să relateze istoria poporului nostru din momentul în care cronicarul Grigore Ureche a încetat-o.

Miron Costin s-a născut în anul 1633 în Moldova. A fost fiul lui Iancu Costin și al Saftei. Tatăl său era în timpul domniei lui Radu Mihnea postelnic. Adică făcea parte din Sfatul domnesc  păzea camera de dormit a domnitorului și organiza audiențele acestuia. Sub domnitorii Alexandru Iliaș și Moise Movilă era hatman, adică era conducător de oști.

Pentru a scăpa Abaza-pașa care încerca să-l omoare prin vicleșug, tatăl lui Miron a fugit în Polonia împreună cu familia.  Astfel, s-au stabilit în anul 1634 pe o moșie în apropiere de localitatea Bar, pe când Miron Costin avea numai un an.   În anul 1647, pe când avea 14 ani, își începe studiile la colegiul iezuit din Bar. În decursul anilor de studiu învață politică, literatură, poezie și limbile clasice (greaca și latina) cât și ucraineana și slava veche. De asemenea mai cunoștea și poloneza (limba în care învăța) și limba română, care îi era limba maternă.

În anul 1651, Miron Costin este înrolat în oastea regelui Ioan Cazimir, și luptă împotriva cazacilor. În anul 1653, revine în Țară și începe să crească în ierarhia de la curtea domnească. În decursul vieții a fost trimis în multe delegații diplomatice.

În anul 1663 trece cu oastea lui Eustatie Dabija în Muntenia pentru a participa la  războiul turco-austriac.

În anul 1669 a crescut la rangul de vornic. Același titlu pe care îl avea și cronicarul Grigore Ureche. Vornicul era cel dintâi boier din Divan.  Era însărcinat cu supravegherea Curții, conducerea treburilor interne ale țării și avea atribuții judecătorești.  În anul 1677, Miron Costin scrie „Cronica Moldovei şi a Munteniei”, unde, în mici capitole descrie cuceririle romane în Dacia și descrie vestigii care atestă prezența romanilor pe teritoriul țării noastre.

În anul 1680, Miron Costin îi cere lui Sobieski să se ridice la luptă împotriva turcilor. Asediul Vienei îl prinde pe boierul român în tabăra otomană. Chiar dacă s-a bucurat de victoria lui Sobieski, când se întoarce din Viena este luat prizonier de leși. Regele îl protejează și îi pune la dispoziție castelul Stryi, unde, timp de doi ani, va desfășura activitate cărturărească.  În anul 1684, boierii români, printr-un memoriu redactat de Miron Costin îi cer regelui Sobieski să-i ajute să elibereze Moldova de sub turci. Tot din acest an datează „Istoria în versuri polone despre Țara Moldovei și Munteniei (Poema polonă)”, o amplă scriere compusă din 750 de versuri pe care o dedică binefăcătorului său, regele Sobieski.

În anul 1686 Sobieski se luptă cu turcii. Moldovenii erau în tabăra otomană. Din acest an datează scrierea „De neamul moldovenilor”.

Plecarea din această lume a venit pe ne-așteptate. În anul 1691 a căzut victimă intrigilor țesute împotriva lui. A căzut sub securea călăului fără a se putea dezvinovăți.

Cronicarul și înaltul dregător Miron Costin a lăsat în urmă o operă extrem de prețioasă pentru neamul românesc. Nu doar că a descris evenimentele apropiate de viața lui, dar a a încercat să relateze cât se știau la vremea aceea despre neamul nostru. Pe lângă valoarea istorică și documentară opera lui se remarcă și prin frumusețe literară.  Erudiția sa poate fi ușor observată. Este bun cunoscătocător al  neamurilor înconjurătoare. Deși putem spune că era pionier în a fi istoric, a avut o metodă de lucru „academică”, bazată pe dovezi arheologice și documente vechi. Iar ca limbaj, reușea să împletească frumos cuvintele într-un stil captivant. În capitole scurte reușește să rezume multă informație, pe alocuri folosește poezia, iar exprimarea emană căldură. Spre exemplu cuvântul către cititor al  Letopisețului Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace începe astfel: „Fost-au gîndul mieu, iubite cititoriule, să fac létopisețul țărîi noastre Moldovei din descălecatul ei cel dintăi… de la Aronŭ-vodă încoace începe acesta létopiseț, carea ți l-am scris… Și priiméște această dată această puțină trudă a noastră, care amŭ făcut, să nu să treacă cumva cu uitarea de unde este părăsit”.

 

Surse:

http://istoria.md/articol/76/Miron_Costin

https://www.wikiwand.com/ro/Miron_Costin

https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin

https://dexonline.ro/definitie/postelnic

https://dexonline.ro/definitie/hatman

https://www.tititudorancea.com/z/miron_costin_letopisetul_tarii_moldovei_de_la_aaron_voda_incoace.htm

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Miron Costin - cronicar român
Miron Costin - cronicar român
/

Ultimele articole

Memento: „Iubirea și Occidentul”

Memento: „Iubirea și Occidentul”

Denis de Rougemont este cunoscut publicului românesc prin excelenta sa apologie „Partea diavolului”, care descrie excepțional jocul silogismelor care au îndepărtat din conștiința publică europeană credibilitatea forței demonice, transformând-o într-un apendice istoric...

Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa

Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa

Sunt oameni cărora le este ruşine să-şi mărturisească credinţa, apartenenţa lor confesională. Cei mai tineri n-au apucat vremurile, dar noi, cei maturi ştim că în perioada comunistă, multora le era teamă să-şi mărturisească credinţa lor. Dar nu numai atunci. Chiar şi...

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mânăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765, pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor...

Părintele Alexander Schmemann și spiritualitatea liturgică

Părintele Alexander Schmemann și spiritualitatea liturgică

Timpurile actuale reflectă întoarcerea la vechea definire a omului prin el însuși, în încercarea disperată de separare a lumii de jos față de cea de sus, de izolare a lui Dumnezeu într-un cer îndepărtat și inaccesibil, și, în consecință, de reducere a religiei la un...

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului în anul 1921 a adus cu sine necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a eparhiei prin descentralizare și fondarea unor protopopiate, parohii și filii noi care să corespundă realităților...

Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885 – 1 septembrie 1944)

Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885 – 1 septembrie 1944)

„Pădurea spânzuraților”, „Ion. Blestemul pământului, blestemul iubirii” sau „Ciuleandra” fac din Liviu Rebreanu unul dintre marii scriitori ai României secolului al XIX-lea. S-a născut pe 27 noiembrie 1885 la Târlișua, în județul Bistrița - Năsăud, fiind primul dintre...