Mitropolitul Andrei a conferențiat în cadrul Simpozionului Internațional de Teologie „Importanța rugăciunii în viața eclesială şi personală a credincioșilor”

de | oct. 10, 2022 | Actualitatea religioasă

În perioada 10‑12 octombrie, la Palatul Patriarhiei din București se desfășoară lucrările Simpozionului Internațional de Teologie „Importanța rugăciunii în viața eclesială și personală”, organizat de Patriarhia Română în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. În cadrul celor opt sesiuni de comunicări sunt dezbătute aspecte privind importanța rugăciunii, modele oferite de sfinții isihaști, dar și provocări din societatea contemporană în ceea ce privește experiența rugăciunii. În deschidere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Rugăciunea constantă aduce bucurie sfântă în viața Bisericii și a credinciosului”. La eveniment a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, care a conferențiat pe tema „Binecuvântații noștri părinți – icoane de smerenie”.

Prima zi a lucrărilor evenimentului academic a debutat cu sesiunea solemnă de deschidere, desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei și moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal. În cadrul acesteia, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul de bun‑venit intitulat „Rugăciunea constantă aduce bucurie sfântă în viața Bisericii și a credinciosului”.

În continuare, reprezentanți ai autorităților centrale și ai mediului academic au rostit scurte cuvinte de felicitare în care au apreciat rolul benefic al Bisericii noastre în societatea contemporană românească, mai ales la nivel educațional și social, prezentând, totodată, aspecte privind rugăciunea din punct de vedere social și sociologic.

„Biserica și Școala colaborează strâns de multă vreme”

Mai întâi, Romeo Moșoiu, consilier în cadrul Ministerului Educației, a dat citire mesajului transmis de ministrul educației, lect. univ. dr. Ligia Deca, în care a fost subliniat rolul important pe care Biserica Ortodoxă Română l‑a avut și îl are în ceea ce privește evoluția și dezvoltarea procesului educațional în România, precum și aportul pe care Biserica îl aduce în educația tinerilor prin numeroase proiecte pe care le desfășoară în colaborare cu forul guvernamental: „Relația dintre Școală, comunitate și Biserică este necesară și binevenită. În acest parteneriat se creează punți de colaborare în beneficiul familiilor, copiilor și tuturor membrilor comunității. Cu precădere apreciem sprijinul oferit în cadrul comunităților dezavantajate copiilor cu șanse reduse de participare școlară prin contribuții atât materiale, cât și educaționale. Biserica și Școala colaborează strâns de multă vreme într‑un parteneriat care s‑a diversificat și aprofundat în încercarea de a răspunde cât mai prompt și mai eficient la problemele din comunități”.

„Puterea credinței este puterea și sinceritatea rugăciunilor noastre”

Vicepreședintele Academiei Române, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, a susținut o prelegere în care a vorbit despre importanța rugăciunii în experierea și mărturisirea credinței: „Puterea credinței este puterea și sinceritatea rugăciunilor noastre. Rugăciunea este un fenomen global și universal, de fapt una dintre cele mai comune forme de manifestare a religiosului din viețile noastre. De aceea, rugăciunea are o multiplă semnificație. Alături de aceea principală, anume spirituală, religioasă sau teologică, înțelesurile unei rugăciuni sunt completate de semnificațiile sale poetice, social‑comunitare sau relaționale și, nu în ultimul rând, acelea epistemice. În rugăciune, credinciosul I se adresează lui Dumnezeu și Îl caută pe Dumnezeu. Rugăciunea pare a fi, succint și inevitabil schematic spus, acea formă de răspuns comunicativ direct și personal al credinciosului la cunoașterea și întâlnirea cu Dumnezeu”.

Rugăciunea este, prin excelență, modul de dialogare a omului

Domnul Florinel Irinel Frunză, director cu atribuții de secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a prezentat în continuare un mesaj în care a apreciat colaborarea fructuoasă dintre Patriarhia Română și instituția pe care acesta o reprezintă, subliniind rolul pe care Biserica Ortodoxă Română și l‑a asumat în contextul crizelor medicale și umanitare traversate de țara noastră în perioada recentă, subliniind și faptul că rugăciunea este, prin excelență, modul de dialogare a omului, ființă dialogală, cu Dumnezeu, aceasta fiind întărită prin fapte de milostenie.

Rugăciunea, eminamente pozitivă pentru toate vârstele

Ultimul mesaj a aparținut rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, care a susținut o prelegere în care a prezentat considerații de natură eseistică pe tema rugăciunii ca practică socială: „Rugăciunea, modalitate de comunicare a omului cu Divinitatea, este o practică umană ce presupune conformarea umană față de norme și ritualuri specifice comunității religioase, învățate prin socializare, internalizate, asumate și exersate repetitiv până la transformarea în rutină. Avem sau nu la dispoziție timp, copii, pensionari sau adulți activi, rugăciunea este evident o rutină cu caracter temporal și pozitiv, eminamente pozitivă pentru toate vârstele”.

În aceeași aulă a Palatului Patriarhiei s‑a desfășurat în continuare prima sesiune de comunicări, moderată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, intitulată „Rugăciunea în Sfânta Scriptură. Repere biblice de comuniune a omului cu Dumnezeu prin rugăciune”.

„Rugăciunea în vremea lucrului”

Prima prelegere din cadrul acestei sesiuni a fost prezentată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, intitulată „Rugăciunea în vremea lucrului”. În cadrul acesteia, ierarhul a prezentat importanța și folosul rugăciunii neîncetate în activitatea tuturor oamenilor, atât monahi, cât și preoți de mir sau credincioși, subliniind faptul că practicarea neîncetată a Rugăciunii inimii poate oferi cheia înțelegerii problemelor cotidiene ale omului. „Rugăciunea neîntreruptă în timpul lucrului este cheia, răspunsul pentru toate frământările omului contemporan. În viața modernă, Dumnezeu a rânduit această rugăciune scurtă, Rugăciunea lui Iisus, părintele Sofian de la Mănăstirea Antim considerând‑o ca element fundamental al viețuirii creștine actuale. Prin rugăciunea în vremea Duhului, trăită de creștini într‑o multitudine de manifestări, se ajunge la desființarea graniței dintre timpul liturgic și timpul așa‑zis aliturgic al vieții de zi cu zi. Depășirea acestei dihotomii are urmări dintre cele mai profunde asupra vieții creștine actuale, așezându‑l pe om într‑o relație adevărată, adâncă, vie cu Dumnezeu și cu semenii”, a spus Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

„Binecuvântații noștri părinți – icoane de smerenie”

În cadrul celei de‑a doua intervenții, intitulată „Binecuvântații noștri părinți – icoane de smerenie”, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a evocat chipurile mai multor părinți duhovnicești, ierarhi, ieromonahi sau preoți de mir, care au contribuit la formarea sa duhovnicească: „Această comunicare este o formă de mărturisire. Cei pe care i‑am pomenit au fost oameni ai rugăciunii. Îmi aduc aminte cu sfințenie de duhovnicii care au avut un rol enorm în clădirea vieții mele spirituale. I‑am amintit pe unii dintre ei și subliniez din nou adevărul că duhovnicul este omul care, datorită despătimirii, devine cunoscător al lucrurilor dumnezeiești și are, față de cele lumești, o dreaptă judecată, datorită căreia, fără nici un pericol, știe să îi călăuzească pe alții pe calea lui Dumnezeu”.

„Teologia zidită pe temelia rugăciunii”

Ultima prelegere a fost susținută de Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcop al Daciei Felix, intitulată: „Teologia zidită pe temelia rugăciunii. Perspective filocalice cu privire la lucrarea rugăciunii în viața teologului ortodox”, în cadrul căreia a prezentat o serie de precepte desprinse din pagini filocalice cu privire la practica rugăciunii în viața credincioșilor. După ampla expunere, Preasfinția Sa a prezentat concluziile lucrării. „În Ortodoxie și în Biserică, viața nu este nici filozofie, nici teorie, nici experiment. Viața creștină autentică, în ansamblul ei, este cel mai viu și mai real dialog cu Dumnezeu. În fața unei asemenea realități, omul are responsabilitatea de a se raporta la Dumnezeu prin fapte concrete, printr‑o mișcare susținută, care se manifestă deopotrivă lăuntric și exterior. Rugăciunea este un astfel de fapt concret, ea manifestându‑se atât lăuntric, cât și prin osteneala fizică, devenind în mod nemijlocit scară către cer. Rugăciunea este deodată mijloc și scop, este cale și țintă, prin rugăciune ne mișcăm către Dumnezeu. Discursul filocalic despre rugăciune trebuie să fie prilej și temă de meditație pentru toți cei care fie citesc teologie, fie sunt atrași de teologie, fie sunt preocupați cu teologia”, a afirmat Episcopul Daciei Felix.

„Rugăciunea în viața liturgică și ascetică (filocalică) a Bisericii”

În cea de‑a doua parte a zilei, în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei a avut loc sesiunea de comunicări cu tema „Rugăciunea în viața liturgică și ascetică (filocalică) a Bisericii”, moderată de părintele prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal. În cadrul acesteia, prima luare de cuvânt a aparținut Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a susținut prelegerea intitulată „Poeți rugători teologhisind despre rugăciune”. În continuare, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a prezentat lucrarea intitulată „Sfântul Paisie de la Neamț, stareț al mănăstirii athonite Simonos Petra”. Ultima comunicare a aparținut Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, intitulată „«Definiții» ale rugăciunii la Sfântul Ioan Scărarul”.

Prima zi a Simpozionului Internațional de Teologie dedicat importanței rugăciunii în viața credincioșilor s‑a încheiat cu lansarea ediției bilingve a Noului Testament, text original în limba greacă veche și traducere în limba română, apărut la Editura Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos.

Mai multe fotografii AICI

Autor: Diac. Vasile Robert Nechifor / Ziarul Lumina

Foto credit: Mircea Florescu / Basilica.ro

Ultimele articole

31 ianuarie – Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan

31 ianuarie – Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan

Sfinții Doctori fără de arginți Chir și Ioan – Au învățat medicina în Alexandria și pentru că tămăduiau mulțimea „fără onorariu”, li se spunea „doctori tămăduitori fără arginți”. Ca niște buni creștini, ei arătau bolnavilor că de multe ori boala este pedeapsă de la...

Bilanțul Arhiepiscopiei Clujului în anul 2022 | Comunicat de presă

Bilanțul Arhiepiscopiei Clujului în anul 2022 | Comunicat de presă

Sâmbătă, 28 ianuarie 2023, la sediul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, s-au desfăşurat lucrările Adunării eparhiale și a fost prezentat bilanţul activităţilor Arhiepiscopiei...