Mitropolitul Andrei: „Rugăciune și post, în vreme de pandemie” | Duminica a IV-a din Postul Mare

de | mart. 29, 2020 | Actualitatea religioasă

În Duminica a IV-a din Postul Mare (a Sfântului Ioan Scărarul), 29 martie 2020, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a liturghisit și a predicat la Mănăstirea Cășiel, Protopopiatul Dej.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, în biserica așezământului monahal, fără accesul credincioșilor, ca urmare a măsurilor de prevenție şi limitare a răspândirii coronavirusului.

După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Rugăciune și post, în vreme de pandemie”.

„Rugăciunile, intervențiile și intențiile noastre sunt atât de slabe! Cei nouă ucenici nu l-au putut tămădui pe tânărul din Evanghelie, dar L-a tămăduit însă Domnul Iisus Hristos. Lumea această încercată de pandemie, de molimă, nu poate fi tămăduită decât de El. La Mântuitorul Iisus Hristos să apelăm! Noi facem ce putem, facem rugăciuni și cereri. Cel care poate tămădui toată suferința și toată neputința este Domnul nostru Iisus Hristos.”, a subliniat Mitropolitul Clujului.

Totodată, a îndemnat întreaga obște monahală să-și intensifice rugăciunea în această perioadă dificilă.

„Încercați să țineți aprins focul rugăciunii! Aici, în mod deosebit, este loc de rugăciune și de post și, în situația în care se găsește Eparhia noastră, țara noastră și lumea întreagă, mare importanță are rugăciunea și postul frățiilor voastre! Noi credem că rugăciunile vor ajunge, până la urmă, în fața Domnului Hristos, care va mijloci pentru noi, păcătoșii, iar această pandemie va înceta.”

 

La finalul slujbei, ierarhul a citit rugăciunea specială pentru încetarea noii pandemii. De asemenea, s-a rugat pentru toți cei care se află în slujba aproapelui.

„Îi admirăm pe doctori și ne rugăm pentru ei. De asemenea, îi admirăm pe polițiști, pe jandarmi și pe toți cei care sunt în slujirea noastră, a tuturor, încercând ca această molimă să nu se răspândească. Ne rugăm lui Dumnezeu să le dea omenilor curaj, să devină optimiști și să creadă că poate să facă trecută această situație în care ne aflăm.”

Istoricul mănăstirii

Mânăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765 pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, cele care mai rămăseseră după acţiunea din 1761-1762 a generalului Bukow, cu excepţia acelora care aveau şcoală pentru ,,învăţarea copiilor”. Biserica a ars în 1823 și a fost refăcută de localnici, dar s-a prăbuşit în anul 1925, iarna, sub povara zăpezii.  Primăvara, enoriaşii satului Strâmbu şi ai cătunului Valea Căşielului au cumpărat actuala biserică de lemn din satul Canci (acum Dumbrăveni, judeţul Bistriţa-Năsăud). Biserica de lemn, azi monument istoric, datează din secolul al XVIII-lea. După 1863, până în anul 1956 mănăstirea nu a mai avut călugări, rămânând în tot acest timp biserică de sat, Valea Căşielului fiind filie a satului Strâmbu.

Din 1956, vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Justinian Chira, pe atunci stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” – Rohia, a închegat prima obşte de maici, iar în anul 1959, când, prin Decretul 410 autoriăţile comuniste au decis desfiinţarea mănăstirii, maicile au fost constrânse să plece, biserica rămânând din nou peste 30 de ani ca biserică de mir.

În anul 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat reînfiinţarea Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci” – Căşiel ca mănăstire de maici, iar în anul 1994, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a sfinţit paraclisul cu hramul „Buna Vestire”.

Până astăzi, mănăstirea a cunoscut o dezvoltare impresionantă, aici vieţuind în prezent 30 de maici conduse de maica stareță, stavrofora Varvara Georgiu, și de părintele duhovnic, protosinghelul Serafim Bădilă. Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, călugăriţele desfășoară activităţi administrative și se îndeletnicesc cu confecţionarea de veşminte preoţeşti, de icoane îmbrăcate cu veșmânt şi litografiate.

Mănăstirea păstrează un fragment din lemnul Sfintei Cruci, precum și o raclă cu părticele din moaștele a mai multor sfinți.

Foto credit: Arhiva Mitropoliei Clujului / Darius Echim

Ultimele articole

Pescuirea minunată

Pescuirea minunată

Evanghelia de astăzi e bogată în sensuri și extrem de actuală. O exegeză completă ar putea face de-a dreptul subiectul unei cărți, căci episodul „pescuirii minunate” are deopotrivă valoare simbolică, teologică și dacă s-ar face o investigație atentă, de bună seamă,...

27 septembrie – Sfântul Mucenic Calistrat

27 septembrie – Sfântul Mucenic Calistrat

Sfântul Mucenic Calistrat († 304) – S-a născut în orașul Cartagina din Africa din părinți creștini. Tânărul Calistrat a intrat în armată, într-una dintre legiunile Romei, sub comanda lui Persentin, în timpul persecuțiilor împăraților Dioclețian și Maximian. Într-o...

Copii din zona Gherlei, ajutați de Biserică să meargă la școală

Copii din zona Gherlei, ajutați de Biserică să meargă la școală

În urma campaniei filantropice „Un ghiozdan echipat pentru un copil vulnerabil, o șansă la educație performantă și la un viitor mai bun”, demarată de Asociația Filantropia Ortodoxă filiala Gherla și Serviciul de Asistență Comunitară din cadrul Protopopiatului Ortodox...