Monumentul ostașului român din Carei

de | iun. 9, 2021 | Documentare

Istoria milenară a poporului român este marcată de nenumărate episoade ale luptei pentru refacerea integrității de neam și țară. Găsim la Carei monumentul închinat ostașilor români care au luptat și s-au jertfit pentru eliberarea ,,ultimei brazde de pământ” al teritoriului românesc și refacerea granițelor de dinaintea celui de-al doilea Război Mondial.

Această victorie a fost repurtată de Armata Română la 25 octombrie 1944, aflată pe drumul glorios al urmăririi și înfrângerii trupelor fasciste germano-maghiare dincolo de granițele țării. În cinstea eroilor căzuți și a celor care s-au bucurat de victorie s-a înălțat la Carei, Monumentul Ostașului Român. Este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: o deschidere frontală de 18 m, adâncimea de 5m și înălțimea de 12 m.

Acest complex este compus din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe acest obelisc este înscris următorul text: ,,glorie ostașilor armatei române, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei”.

Când vizitezi acest monument simți reverberația istoriei și nu se poate să nu trăiești emoțiile acelor lupte înverșunate duse de ostașii români și relatate de martorii acelor evenimente sau de filele de istorie românească. Te simți într-adevăr român și te face să-ți iubești poporul și țara în care te-ai născut.

În acest spațiu geografic, comandamentul hitlerist a încercat să închege o ultimă rezistență pe aliniamentul orașelor Carei și Satu Mare, pentru a asigura ultimele căi de retragere a trupelor sale din partea de nord a Transilvaniei. Ca urmare, în zilele de 23 și 24 octombrie, inamicul a opus o rezistență din ce în ce mai puternică pe toate acoperirile și în localitățile de la sud-est de Carei și Satu Mare. Prin acțiunile din 23 octombrie, diviziile Corpului 2 armatăromân au înfrânt rezistența dușmanului și după o înaintare de 5-10 km au fost oprite în fața unui puternic aliniament defensiv la sud de Satu Mare.

Comandamentul Armatei 4 a hotărât ca în seara zilei de 24 octombrie să-și regrupeze forțele pentru a continua ofensiva în cursul nopții. Corpul 2 armată a primit misiunea de a întoarce pe la vest rezistențele din Satu Mare, iar Corpul 6 armată, de a executa cu majoritatea forțelor o dublă învăluire a orașului Carei, iar cu o parte a lor de a ataca direct spre oraș. Prin dârze atacuri de noapte, diviziile Corpului 6 armată au nimicit trupele fasciste de la sud de Carei și după un asalt impetuos executat în zorii zilei de 25 octombrie au eliberat orașul.

În dimineața zilei de 25 octombrie, trupele Armatei 4 române au continuat înaintarea urmărind impetuos inamicul care se retrăgea. Primele unități ale Corpului 6 armată au ajuns la frontiera de stat româno-maghiară la Urziceni, iar ale Corpului 2 armată, la Boghiș. Astfel la data de 25 octombrie 1944 au fost eliberate ultimele porțiuni ale pământului românesc cotropit prin dictatul de la Viena; Armata 4 română a trecut pe teritoriul Ungariei, continuînd lupta cu aceeași însuflețire împotriva trupelor fasciste. Cu acest prilej, ministrul de Război al României, generalul de corp de armată M. Racoviță, a dat un ordin general prin care a elogiat victoria obținută de ostașii români în lupta pentru eliberarea părții de nord a Transilvaniei. În istoria poporului român, ziua de 25 octombrie este Ziua Armatei României și reprezintă un prilej de cinstire solemnă a oştirii, “sprijinul cel dintâi şi cel din urmă al unui neam”, aşa cum o definea Simion Mehedinţi. Această zi este, în acelaşi timp, un prilej de a ne arăta, încă o dată, respectul pentru memoria celor care au luptat de-a lungul secolelor pentru promovarea şi apărarea atributelor fundamentale ale naţiunii şi statului român.

Mihnea-Cătălin Ștef


Foto: visitcarei.ro

Ultimele articole

Despre smerenia urbană

Despre smerenia urbană

Smerenia înseamnă să fii în inimă cu Predica de pe Munte și Cele Nouă Fericiri, dar să vezi că te-ai înzăpezit pe muntele Celor Zece Legi și nu poți căuta la Rugul Aprins al credinței. Smerenia înseamnă să vrei să ajungi pe Muntele Taborului, dar să te împotmolești pe...

Crucea și urmarea

Crucea și urmarea

Aspecte introductive Conținutul pericopei evanghelice din această duminică e atât de cunoscut, încât este de-a dreptul dificil a vorbi despre el. După ce săvârșește tămăduirea unui orb și-l mustră pe Petru pentru refuzul lui de a înțelege esențialul mesajului pe care...

Un Jurnal cât o Școală

Un Jurnal cât o Școală

Am admirat mereu oamenii care au reușit să își descrie devenirea întru ființă în paginile unui Jurnal. Desigur că Jurnalul de la Păltiniș sau, mai aproape acela a lui Sașa Pană ori Kafka, asupra cărora sper să-mi îngăduie Dumnezeu să pot reveni, s-au întretăiat în...

Sfânta Sofia, modelul mamelor creștine

Sfânta Sofia, modelul mamelor creștine

Sfânta Sofia este un model pentru orice mamă creștină. Ea este pomenită în calendarul creștin în data de 17 septembrie, alături de cele trei fiice ale sale. Sofia era o tânără creștină care trăia în Italia, la Roma, în timpul împăratului păgân Adrian (117-138). S-a...

Nașterea și Împărăția

Nașterea și Împărăția

Aspecte introductive Hristos primește astăzi o vizită la nivel înalt. Cel care vine să-i vorbească îi va împrumuta ulterior mormântul și se va lega puternic sufletește de Dânsul. E fruntaș al unei tagme cu care Învățătorul nu prea are multe de împărțit, cea a...

Mai multe din Documentare
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Nicula

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Nicula

Anonimatul în care Nicula părea cufundată a fost sfărâmat în anul 1699, când Icoana Maicii Domnului a lăcrimat între 15 februarie - 12 martie a anului respectiv. Toate izvoarele istorice sunt în concordanță atunci când atribuie icoana preotului Luca din Iclod[2], iar...

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", mica bijuterie aflată în incinta Mănăstirii Nicula, este cu siguranță unul din cele mai cunoscute monumente de acest fel din România. Are o istorie bogată și a întreprins o lungă călătorie până să ajungă...

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...