Monumentul ostașului român din Carei

de Documentare

Istoria milenară a poporului român este marcată de nenumărate episoade ale luptei pentru refacerea integrității de neam și țară. Găsim la Carei monumentul închinat ostașilor români care au luptat și s-au jertfit pentru eliberarea ,,ultimei brazde de pământ” al teritoriului românesc și refacerea granițelor de dinaintea celui de-al doilea Război Mondial.

Această victorie a fost repurtată de Armata Română la 25 octombrie 1944, aflată pe drumul glorios al urmăririi și înfrângerii trupelor fasciste germano-maghiare dincolo de granițele țării. În cinstea eroilor căzuți și a celor care s-au bucurat de victorie s-a înălțat la Carei, Monumentul Ostașului Român. Este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: o deschidere frontală de 18 m, adâncimea de 5m și înălțimea de 12 m.

Acest complex este compus din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe acest obelisc este înscris următorul text: ,,glorie ostașilor armatei române, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei”.

Când vizitezi acest monument simți reverberația istoriei și nu se poate să nu trăiești emoțiile acelor lupte înverșunate duse de ostașii români și relatate de martorii acelor evenimente sau de filele de istorie românească. Te simți într-adevăr român și te face să-ți iubești poporul și țara în care te-ai născut.

În acest spațiu geografic, comandamentul hitlerist a încercat să închege o ultimă rezistență pe aliniamentul orașelor Carei și Satu Mare, pentru a asigura ultimele căi de retragere a trupelor sale din partea de nord a Transilvaniei. Ca urmare, în zilele de 23 și 24 octombrie, inamicul a opus o rezistență din ce în ce mai puternică pe toate acoperirile și în localitățile de la sud-est de Carei și Satu Mare. Prin acțiunile din 23 octombrie, diviziile Corpului 2 armatăromân au înfrânt rezistența dușmanului și după o înaintare de 5-10 km au fost oprite în fața unui puternic aliniament defensiv la sud de Satu Mare.

Comandamentul Armatei 4 a hotărât ca în seara zilei de 24 octombrie să-și regrupeze forțele pentru a continua ofensiva în cursul nopții. Corpul 2 armată a primit misiunea de a întoarce pe la vest rezistențele din Satu Mare, iar Corpul 6 armată, de a executa cu majoritatea forțelor o dublă învăluire a orașului Carei, iar cu o parte a lor de a ataca direct spre oraș. Prin dârze atacuri de noapte, diviziile Corpului 6 armată au nimicit trupele fasciste de la sud de Carei și după un asalt impetuos executat în zorii zilei de 25 octombrie au eliberat orașul.

În dimineața zilei de 25 octombrie, trupele Armatei 4 române au continuat înaintarea urmărind impetuos inamicul care se retrăgea. Primele unități ale Corpului 6 armată au ajuns la frontiera de stat româno-maghiară la Urziceni, iar ale Corpului 2 armată, la Boghiș. Astfel la data de 25 octombrie 1944 au fost eliberate ultimele porțiuni ale pământului românesc cotropit prin dictatul de la Viena; Armata 4 română a trecut pe teritoriul Ungariei, continuînd lupta cu aceeași însuflețire împotriva trupelor fasciste. Cu acest prilej, ministrul de Război al României, generalul de corp de armată M. Racoviță, a dat un ordin general prin care a elogiat victoria obținută de ostașii români în lupta pentru eliberarea părții de nord a Transilvaniei. În istoria poporului român, ziua de 25 octombrie este Ziua Armatei României și reprezintă un prilej de cinstire solemnă a oştirii, “sprijinul cel dintâi şi cel din urmă al unui neam”, aşa cum o definea Simion Mehedinţi. Această zi este, în acelaşi timp, un prilej de a ne arăta, încă o dată, respectul pentru memoria celor care au luptat de-a lungul secolelor pentru promovarea şi apărarea atributelor fundamentale ale naţiunii şi statului român.

Mihnea-Cătălin Ștef


Foto: visitcarei.ro

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Documentare
Arhimandritul Arsenie Papacioc (1914 – 2011)

Arhimandritul Arsenie Papacioc (1914 – 2011)

După anchete în beciurile Ministerului Afacerilor Interne, prin Sentința nr. 125 din 8 noiembrie 1958, părintele Arsenie Papacioc a fost condamnat la 20 ani muncă silnică pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. A cunoscut penitenciarele de la Jilava...

Orologiul Mitropolitului Andrei Șaguna de la Negreni

Orologiul Mitropolitului Andrei Șaguna de la Negreni

Împlinirea a o sută cincizeci de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna (1 ianuarie 1809-28 iunie 1873) este o ocazie potrivită pentru a-l evoca, pentru a restitui momente inedite din parcursul său biografic și pentru a descoperi episoade...

Viața Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul

Viața Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul

Cuviosul Paisie Aghioritul s-a născut în Farasa Capadociei – Asia Mică, la 25 iulie 1924. Este unul dintre cei mai iubiţi părinţi care au vieţuit în Sfântul Munte Athos. Pe 12 iulie 1994, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului, fiind înmormântat la mănăstirea din...

Sfântul Sisoe cel Mare ‒ drumul spre sfințenie

Sfântul Sisoe cel Mare ‒ drumul spre sfințenie

Ucenic al Sfântului Antonie cel Mare, Sfântul Sisoe primise de la Domnul darul vindecărilor și al izgonirii duhurilor rele, precum și pe cel al învierii morților. Iubindu-l de mic pe Domnul, Sfântul Sisoe a ales să pășească pe calea monahală și s-a retras în pustia...