Monumentul ostașului român din Carei

de | iun. 9, 2021 | Documentare

Istoria milenară a poporului român este marcată de nenumărate episoade ale luptei pentru refacerea integrității de neam și țară. Găsim la Carei monumentul închinat ostașilor români care au luptat și s-au jertfit pentru eliberarea ,,ultimei brazde de pământ” al teritoriului românesc și refacerea granițelor de dinaintea celui de-al doilea Război Mondial.

Această victorie a fost repurtată de Armata Română la 25 octombrie 1944, aflată pe drumul glorios al urmăririi și înfrângerii trupelor fasciste germano-maghiare dincolo de granițele țării. În cinstea eroilor căzuți și a celor care s-au bucurat de victorie s-a înălțat la Carei, Monumentul Ostașului Român. Este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: o deschidere frontală de 18 m, adâncimea de 5m și înălțimea de 12 m.

Acest complex este compus din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe acest obelisc este înscris următorul text: ,,glorie ostașilor armatei române, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei”.

Când vizitezi acest monument simți reverberația istoriei și nu se poate să nu trăiești emoțiile acelor lupte înverșunate duse de ostașii români și relatate de martorii acelor evenimente sau de filele de istorie românească. Te simți într-adevăr român și te face să-ți iubești poporul și țara în care te-ai născut.

În acest spațiu geografic, comandamentul hitlerist a încercat să închege o ultimă rezistență pe aliniamentul orașelor Carei și Satu Mare, pentru a asigura ultimele căi de retragere a trupelor sale din partea de nord a Transilvaniei. Ca urmare, în zilele de 23 și 24 octombrie, inamicul a opus o rezistență din ce în ce mai puternică pe toate acoperirile și în localitățile de la sud-est de Carei și Satu Mare. Prin acțiunile din 23 octombrie, diviziile Corpului 2 armatăromân au înfrânt rezistența dușmanului și după o înaintare de 5-10 km au fost oprite în fața unui puternic aliniament defensiv la sud de Satu Mare.

Comandamentul Armatei 4 a hotărât ca în seara zilei de 24 octombrie să-și regrupeze forțele pentru a continua ofensiva în cursul nopții. Corpul 2 armată a primit misiunea de a întoarce pe la vest rezistențele din Satu Mare, iar Corpul 6 armată, de a executa cu majoritatea forțelor o dublă învăluire a orașului Carei, iar cu o parte a lor de a ataca direct spre oraș. Prin dârze atacuri de noapte, diviziile Corpului 6 armată au nimicit trupele fasciste de la sud de Carei și după un asalt impetuos executat în zorii zilei de 25 octombrie au eliberat orașul.

În dimineața zilei de 25 octombrie, trupele Armatei 4 române au continuat înaintarea urmărind impetuos inamicul care se retrăgea. Primele unități ale Corpului 6 armată au ajuns la frontiera de stat româno-maghiară la Urziceni, iar ale Corpului 2 armată, la Boghiș. Astfel la data de 25 octombrie 1944 au fost eliberate ultimele porțiuni ale pământului românesc cotropit prin dictatul de la Viena; Armata 4 română a trecut pe teritoriul Ungariei, continuînd lupta cu aceeași însuflețire împotriva trupelor fasciste. Cu acest prilej, ministrul de Război al României, generalul de corp de armată M. Racoviță, a dat un ordin general prin care a elogiat victoria obținută de ostașii români în lupta pentru eliberarea părții de nord a Transilvaniei. În istoria poporului român, ziua de 25 octombrie este Ziua Armatei României și reprezintă un prilej de cinstire solemnă a oştirii, “sprijinul cel dintâi şi cel din urmă al unui neam”, aşa cum o definea Simion Mehedinţi. Această zi este, în acelaşi timp, un prilej de a ne arăta, încă o dată, respectul pentru memoria celor care au luptat de-a lungul secolelor pentru promovarea şi apărarea atributelor fundamentale ale naţiunii şi statului român.

Mihnea-Cătălin Ștef


Foto: visitcarei.ro

Ultimele articole

Iubirea cea fără de opreliști

Iubirea cea fără de opreliști

Aspecte introductive Subiectul pericopei evanghelice din această duminică constituie cu certitudine cea mai dificilă temă de casă pe care Dumnezeu o trasează creației. Iubirea e un sentiment cât se poate de nobil și necesar. Aduce împlinire făpturii umane și creează...

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

Aspecte introductive După ce tămăduiește un demonizat, pe soacra lui Petru și mai mulți bolnavi, Mântuitorul iese din nou la propovăduire. Amfiteatrul natural de pe malul Ghenizaretului îi permite să se adreseze ascultătorilor într-un cadru pitoresc și să fie auzit...

Mai multe din Documentare
Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maica Domnului cu Pruncul a fost pictată la 1673 pentru biserica din localitatea Ilişua (jud. Bistriţa-Năsăud) de preotul Luca din Iclod și iulustrează tipul iconografic Eleusa: tandreţea maternă, în care Maica se apleacă cu duioşie către Prunc, Care se lipeşte...

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach...

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

În anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfnțitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a fost reînființată Mănăstirea „Sfânta Elisabeta”, ctitorie a vrednicului de pomenire episcop Nicolae Ivan. După deschiderea ei, eveniment petrecut în 1934,...

Ziua drapelului naţional al României

Ziua drapelului naţional al României

Drapelul României este un tricolor albastru, galben și roşu, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale. Forma drapelului pe care îl cunoaștem noi astăzi este de dată aproximativ recentă, el datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea....