Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX

de | dec. 13, 2021 | Personalitatea zilei, Documentare

Nichita Stănescu (numele la naștere Nichita Hristea Stănescu) este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă” .

S-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, județul Prahova, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugarşi comerciant.

24 ani mai târziu, acesta debutează în revistele „Tribuna” din Cluj şi în „Gazeta literară”, unde îi sunt publicate trei poezii și tot aici a fost pus pe post de corector şi apoi redactor la secţia de poezie.

Datorită volumului „O viziune a sentimentelor” Nichita Stănescu a primit premiul Uniunii Scriitorilor. Inspirația pentru acest volum a rezultat din iubirea pe care o împărtășea cu poeta şi eseista Doina Ciurea.

Anul 1969 a fost unul important în viața poetului, deoarece în decursul acestuia a primit din nou Premiul Uniunii Scriitorilor după publicarea volumelor de poezii „Necuvintele” . Tot în acelaşi an a fost numit redactor-şef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.

Câțiva ani mai târziu, după publicarea antologiei „Starea poeziei”, el a primit un nou premiu al Uniunii Scriitorilor, şi astfel a devenit publicist comentator la revista „România literară” iar după scoaterea volumului de poezii „Epica Magna”, Nichita Stănescu a primit premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române.

Autorul a fost inclus pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură alături de alte nume mari ale vremii.

La împlinirea a 50 de ani de viaţă, poetului i s-a organizat o sărbătorire naţională, şi în acelaşi an i-a apărut volumul „Strigarea numelui”, la Editura Facla.

Nichita Stănescu s-a stins din viață în noaptea de 12 spre 13 decembrie anul 1983.

El a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.Cititorii l-au văzut ca unul dintre cei mai mari poeți ai secolului XX, cu o unicitate incontestabilă, profunzime și intensitate remarcabilă.

AUTOR: Cătălin Onicaș

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX
Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX
/

Ultimele articole

Sfântul Nectarie din Eghina – Făcătorul de minuni

Sfântul Nectarie din Eghina – Făcătorul de minuni

Secolul XX, deși copleșit de o nemaivăzută recrudescenţă a răului, prin convulsii sociale, războaie sau regimuri totalitare, a fost marcat totodată și de parcursul spiritual al unor sfinţi de excepţie. A fost o modalitate prin care Dumnezeu a compensat lucrarea...

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Aşezământul monahal, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, este situat în comuna Florești, județul Cluj, fiind ctitorit din iniţiativa preotului Vasile Fizeşan, a familiei Beldea și a credincioșilor din  Floreşti. Piatra de temelie a fost pusă de vrednicul de...

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mânăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765, pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor...

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului în anul 1921 a adus cu sine necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a eparhiei prin descentralizare și fondarea unor protopopiate, parohii și filii noi care să corespundă realităților...