Nicolae Iorga, Eminescu, ediție îngrijită de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981.

de | iun. 14, 2021 | Cărți vechi și noi

Personalitate enciclopedică, deopotrivă ca vocație și destin, Nicolae Iorga a lăsat posterității o moștenire constând din peste o mie două sute de titluri de carte și peste 10000 de studii, articole și recenzii. Hărnicia i-a fost dublată, în cele mai multe situații, de consistență, fapt ce explică de ce o parte dintre textele care-i poartă semnătura sunt și astăzi folosite ca surse importante în cercetarea istoriografică, sau în spațiul literar.

Cum era de așteptat, istoricul român s-a oprit în repetate rânduri asupra imaginii celei mai ilustre personalități românești a vremii sale, respectiv Mihai Eminescu. A scris recenzii, texte de analiză, l-a pomenit în istoria literaturii și a susținut conferințe despre viața și activitatea lui. Toate contribuțiile pe care el le-a dedicat celui mai mare poet român al tuturor timpurilor au fost antologizate în anul 1981, prin grija lui Nicolae Liu, în paginile unui volum intitulat Eminescu, la editura ieșeană Junimea, ca parte a colecției dedicate marelui scriitor.

Precedată de un amplu studiu introductiv (p. 8-29) și de un argument editorial (p. 30-36), în cadrul căruia se vorbește despre necesitatea unui astfel de demers, dar și despre chestiunile ce privesc uniformizarea scriiturii, lucrarea este segmentată în patru subunități tematice mari. Cea dintâi este intitulată: „Îndreptări, interpretări, orientări” (p. 39-184) și cuprinde texte scrise de istoricul român în perioada 1890-1940). Acestea-l relevă pe Iorga drept un bun mânuitor al condeiului și un eseist redutabil. Atunci când nu încearcă o evaluare critică a unei anumite opere eminesciene, el sintetizează contribuțiile scriitorului cu origini botoșănene, sau încearcă să realizeze o apreciere a impactului pe care l-a avut opera lui. Iată, de exemplu, ce spune cu privire la cel din urmă aspect și la faptul că, înciuda tuturor eforturilor, geniul său nu este încă întru totul cunoscut, în paginile unui text datând din 1906:

„De patruzeci de ani se vorbește necontenit de Eminescu, de vreo treizeci de ani o admirație fără margini, o iubire ca aceea a credinciosului către sfântul ocrotitor se întreaptă către acele strălucite frânturi care erau privite până mai ieri ca opera lui întreagă; vor fi zece ani de când nimeni decât vreun neînțelegător prea îndărătnic sau vreun vânător de lucruri nouă nu mai curează a-l tăgădui; după 1900 în sfârșit putem privi în comoara de mari lucruri neisprăvite, amânate sau uitate ce au mai rămas de pe urma acestui cuprinzător geniu, cu mult mai presus de timpul și de mediul său. Atâtea ediții din poeziile lui s-au desfăcut cu o repeziciune fără pereche; și postumele de curând editate au întâmpinat o călduroasă primire, cu toată dorința unei vremi nouă de a-și găsi și ea tălmaci pentru viața ei sufletească. Încercări, dintre care unele măiestre, s-au făcut pentru a desluși, în caracterul și inspirația lui, scrisul lui Eminescu. Și totuși, trebuie să spunem că nu-l putem avea încă limpede înaintea ochilor, că nu suntem în stare a prețui după cuviință fiecare parte din opera lui”. (p. 96).

Cea de-a doua parte (p. 185-288), aduce în atenție anumite pagini de sinteză, extrase din istoria literaturii românești, iar ce de-a treia, intitulată: „Mesaje europene” (p. 289-308), vine să investigheze într-un cadru mai larg opera poetului și relevanța ei. Urmează apoi o interesantă addenda (p. 309-330) și o listă bibliografică amplă și bine documentată.

Deși apărut cu mai multe decenii în urmă și având caracter postum, un astfel de volum se cere totuși apreciat, investigat și folosit. Lectura lui contribuie deopotrivă la o mai bună cunoaștere a lui Eminescu, cât și la crearea unei imagini cu privire la modul în care a fost perceput el înspre finele secolului al XIX-lea și în perioada interbelică.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Nicolae Iorga, Eminescu, ediție îngrijită de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981.
Nicolae Iorga, Eminescu, ediție îngrijită de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981.
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro. Începând cu anul 2022 este de asemenea eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec (Canada).

Ultimele articole

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Pe 21 noiembrie sărbătorim împreună Intrarea Maicii Domnului în Biserică, motiv suficient de serios pentru a ne chestiona asupra proprii noastre aduceri în biserică. Dacă aducerea Maicii Domnului în templu la vârsta de trei ani însemna consacrarea acesteia ca...

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț reprezintă o invitație a Sfântului Sinod adresată întregii noastre Biserici, dar mai cu seamă clerului, teologilor și monahilor de a medita asupra vieții și activității...

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Oamenii preocupați de cele spirituale au avut întotdeauna conștiința că au nevoie de un călăuzitor. Cărțile de înțelepciune ale Scripturii îi fericesc pe cei ce sunt călăuziți „căci dacă unul cade, îl scoală tovarășul lui” (Ecclesiastul 4, 10). Îl auzim și pe Solomon...

Mai multe din Cărți vechi și noi
Recomandare de carte: „JURNAL Părintele Sofian, zugravul de suflete”

Recomandare de carte: „JURNAL Părintele Sofian, zugravul de suflete”

Cunoscutul profesor și psiholog clujean Mircea Miclea spunea că, în vremuri de criză, omul are nevoie de un plan, altfel spus să aibă un scop clar. Universitarul mai arată că, în general  cei care au avut un scop clar, au traversat mult mai bine perioadele dificile...

Preasfinţitul Părinte Episcop Vasile Flueraş – Mărturii de suflet

Preasfinţitul Părinte Episcop Vasile Flueraş – Mărturii de suflet

Pe data de 8 octombrie se împlinește un an de la mutarea la Domnul a Preasfințitului Vasile Flueraș. Cu acest prilej la editura Renașterea a fost publicat volumul „Preasfinţitul Părinte Episcop Vasile Flueraş – Mărturii de suflet ”, coordonat de Raluca Ioana Irimia....

Gloria Bizanțului

Gloria Bizanțului

Istoria creștinismului nu poate fi înțeleasă în complexitatea ei fără fascinanta lume a Bizanțului. Pe durata a peste o mie de ani, acest imperiu a cunoscut gloria dar și declinul, expansiunea dar și împresurările, și în pofida conotațiilor peiorative ale termenului...