Nicolae Iorga, Eminescu, ediție îngrijită de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981.

de | iun. 14, 2021 | Cărți vechi și noi

Personalitate enciclopedică, deopotrivă ca vocație și destin, Nicolae Iorga a lăsat posterității o moștenire constând din peste o mie două sute de titluri de carte și peste 10000 de studii, articole și recenzii. Hărnicia i-a fost dublată, în cele mai multe situații, de consistență, fapt ce explică de ce o parte dintre textele care-i poartă semnătura sunt și astăzi folosite ca surse importante în cercetarea istoriografică, sau în spațiul literar.

Cum era de așteptat, istoricul român s-a oprit în repetate rânduri asupra imaginii celei mai ilustre personalități românești a vremii sale, respectiv Mihai Eminescu. A scris recenzii, texte de analiză, l-a pomenit în istoria literaturii și a susținut conferințe despre viața și activitatea lui. Toate contribuțiile pe care el le-a dedicat celui mai mare poet român al tuturor timpurilor au fost antologizate în anul 1981, prin grija lui Nicolae Liu, în paginile unui volum intitulat Eminescu, la editura ieșeană Junimea, ca parte a colecției dedicate marelui scriitor.

Precedată de un amplu studiu introductiv (p. 8-29) și de un argument editorial (p. 30-36), în cadrul căruia se vorbește despre necesitatea unui astfel de demers, dar și despre chestiunile ce privesc uniformizarea scriiturii, lucrarea este segmentată în patru subunități tematice mari. Cea dintâi este intitulată: „Îndreptări, interpretări, orientări” (p. 39-184) și cuprinde texte scrise de istoricul român în perioada 1890-1940). Acestea-l relevă pe Iorga drept un bun mânuitor al condeiului și un eseist redutabil. Atunci când nu încearcă o evaluare critică a unei anumite opere eminesciene, el sintetizează contribuțiile scriitorului cu origini botoșănene, sau încearcă să realizeze o apreciere a impactului pe care l-a avut opera lui. Iată, de exemplu, ce spune cu privire la cel din urmă aspect și la faptul că, înciuda tuturor eforturilor, geniul său nu este încă întru totul cunoscut, în paginile unui text datând din 1906:

„De patruzeci de ani se vorbește necontenit de Eminescu, de vreo treizeci de ani o admirație fără margini, o iubire ca aceea a credinciosului către sfântul ocrotitor se întreaptă către acele strălucite frânturi care erau privite până mai ieri ca opera lui întreagă; vor fi zece ani de când nimeni decât vreun neînțelegător prea îndărătnic sau vreun vânător de lucruri nouă nu mai curează a-l tăgădui; după 1900 în sfârșit putem privi în comoara de mari lucruri neisprăvite, amânate sau uitate ce au mai rămas de pe urma acestui cuprinzător geniu, cu mult mai presus de timpul și de mediul său. Atâtea ediții din poeziile lui s-au desfăcut cu o repeziciune fără pereche; și postumele de curând editate au întâmpinat o călduroasă primire, cu toată dorința unei vremi nouă de a-și găsi și ea tălmaci pentru viața ei sufletească. Încercări, dintre care unele măiestre, s-au făcut pentru a desluși, în caracterul și inspirația lui, scrisul lui Eminescu. Și totuși, trebuie să spunem că nu-l putem avea încă limpede înaintea ochilor, că nu suntem în stare a prețui după cuviință fiecare parte din opera lui”. (p. 96).

Cea de-a doua parte (p. 185-288), aduce în atenție anumite pagini de sinteză, extrase din istoria literaturii românești, iar ce de-a treia, intitulată: „Mesaje europene” (p. 289-308), vine să investigheze într-un cadru mai larg opera poetului și relevanța ei. Urmează apoi o interesantă addenda (p. 309-330) și o listă bibliografică amplă și bine documentată.

Deși apărut cu mai multe decenii în urmă și având caracter postum, un astfel de volum se cere totuși apreciat, investigat și folosit. Lectura lui contribuie deopotrivă la o mai bună cunoaștere a lui Eminescu, cât și la crearea unei imagini cu privire la modul în care a fost perceput el înspre finele secolului al XIX-lea și în perioada interbelică.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Nicolae Iorga, Eminescu, ediție îngrijită de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981.
Nicolae Iorga, Eminescu, ediție îngrijită de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981.
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro. Începând cu anul 2022 este de asemenea eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec (Canada).

Ultimele articole

Miron Costin – cronicar român

Miron Costin – cronicar român

Miron Costin a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean. Cea mai cunoscută operă a sa este „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche”, în care continuă să relateze istoria poporului nostru din momentul...

Elena Farago –  poeta copiilor

Elena Farago – poeta copiilor

Poetă română care nu s-a bucurat de o copilărie frumoasă dar care a compus poezii pentru copii. Aceasta a fost Elena Farago. S-a născut pe 29 martie 1878, într-o familie de greci din Bârlad, fiica lui Francisc şi Anastasia Paximade. A fost rodul căsniciei acestei...

Mai multe din Cărți vechi și noi
Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

  Oameni pentru care istoria să conteze mai mult decât pentru armeni n-am întâlnit, la fel cum nu am întâlnit pe alţii care să nu distingă între istoria seculară şi istoria Bisericii lor, instituţia care timp de veacuri a suplinit statul, fiind elementul de...

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

La Editura Renașterea a apărut în anul 2013, în colecția Monografii, lucrarea domnului Valentin (în prezent pr. Benedict) Vesa, intitulată Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul. Având un subtitlu teologic sugestiv, Itinerarul spiritual de la „dreptatea...

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Cu prilejul aniversării unui sfert de veac de la reînfiinţarea revistei Renaşterea, organul oficial al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, reprezentanţii editurii omonime au hotărât antologizarea unora dintre cele mai interesante studii şi...

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Teama mea este că în Ortodoxie apare adesea compelxul de inferioritate. Ni se pare că trebuie să obţinem un fel de bogăţie vestică, sau distincţii academice (cei cărora li se dau distincţii academice în şcolile ortodoxe, uneori sunt oamnei care se opun Bisericii). Sunt suprins să văd că în România sau în alte ţări ortodoxe, ortodocşii par a nu vedea tezaurul pe care-l au. Din punctul meu de vedere România este bogată. Teama mea este că dorinţa de a fi în Uniunea Europeană, dorinţa de a deveni tot mai vestici, dorinţa de a o lua pe calea umanismului (care în realitate este hedonism) românii ar putea sărăci spiritual. Chiar spiritul care ne face atât de bogaţi, ar putea fi pierdut în căutarea altor tipuri de bogăţie”

Duhul a suflat în pustie

Duhul a suflat în pustie

  După ce în anul 2012 Daniel Lemeni a publicat volumul Tradiția paternității duhovnicești în spiritualitatea creștină răsăriteană. Un studiu asupra îndrumării spirituale în Antichitatea creștină târzie (Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia), doi ani mai târziu revine cu...