NICOLAE STEINHARDT (29 iulie 1912 – 30 martie 1989)

de | iul. 28, 2021 | Personalitatea zilei

La data de 29 iulie 1912, într-o mică comună din vecinătatea Bucureștiului, vede lumina zilei Nicu-Aurelian Steinhardt, viitorul scriitor, critic literar și duhovnic de excepție. Mediul familial în care acesta a crescut a fost unul propice unei frumoase dezvoltări, viitorul monah fiind încă din copilărie atras de tot ceea ce însemna cultura. Deși minoritari într-o țară precum România, părinții, ambii de origine evreiască, erau însă apropiați de preotul Mărculescu din comuna Pantelimon, fapt care stârnește interesul și curiozitatea tânărului lor fiu față de tot ceea ce însemna obiceiuri creștinești, turlele bisericilor sau chiar clopotele acestora.

Nicu-Aurelian Steinhardt va frecventa clasele primare atât acasă, cât și la vestita Școală mixtă „Clemența” din București, actuala Școală Gimnazială „Tudor Arghezi”. Încă din copilărie este însetat de cunoaștere ajungând ca până la vârsta de 12 ani să lectureze o parte însemnată din scrierile literare ale marilor clasici: Goethe, Shakespeare, Tolstoi, Vergiliu, Homer, Dante, Balzac și mulți alții.

Încă din timpul anilor de liceu, cel ce avea să fie monahul de la Rohia, frecventează cenaclul literar condus de către Eugen Lovinescu, loc în care se vor pune pietrele de temelie la zidirea viitorului literat de seamă.

În anul 1929, Nicu Steinhardt va absolvi Liceul „Spiru Haret” din capitală și va promova examenul de bacalaureat, fiind coleg de promoție cu două mari nume ale culturii românești: Mircea Eliade și Constantin Noica.

Zece ani mai târziu, Steinhardt își ia licența în Drept, urmând ca ulterior să ajungă și doctor în Drept Constituțional al Universității din București sub îndrumarea lui Mircea Djuvara.

Timp de doi ani de zile, acest om de cultură va călători prin Europa pentru a-și desăvârși studiile, iar la întoarcere va obține un post de redactor la „Revista Fundațiilor Regale” de unde va fi însă înlăturat la scurt timp.

În 1959 va fi arestat, urmând ca la finalul anului să fie silit să depună mărturie în procesul de acuzare al „lotului Noica-Pillat”. Întrucât refuză, Steinhardt va fi arestat și condamnat la 12 ani de muncă silnică.

În timpul anilor de detenție are șansa de a întâlni mai multe personalități de excepție, crucială fiind însă întâlnirea arhimandritului Mina Dobzeu care îl va boteza în religia creștin-ortodoxă. Despre acest episod însuși Steinhardt mărturisește: „Botezul, hotărât pentru ziua de cincisprezece, are loc așa cum stabilisem. Părintele Mina alege momentul pe care-l socotește cel mai potrivit: la întoarcerea de la aer, (…) când agitația este maximă. Când puhoiul de oameni se întoarce cu zgomot mare, (…)părintele Mina, fără a-și scoate mantaua, dă buzna la singura căniță din cameră (…) și o umple cu apă viermănoasă proaspăt adusă în rezervorul purtat de el și de un alt deținut. Vin la patul meu și cei doi preoți greco-catolici și nașul. (…) La repezeală, (…) părintele Mina rostește cuvintele trebuincioase, mă înseamnă cu semnul crucii, îmi toarnă pe cap și pe umeri tot conținutul ibricului (…) și mă botează în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.” (fragment extras din Jurnalul Fericirii, Editura Dacia, 1995).

Imediat după ieșirea din închisoare, Steinhardt își desăvârșește taina Botezului la Schitul Dărvari din București. După moartea tatălui său, acesta începe să-și caute o mănăstire unde să se refugieze, însă de cele mai multe ori se lovește de refuzuri purtând pe umeri povara unui „deținut politic”. Tot în acea perioadă începe să redacteze prima formă a manuscrisului „Jurnalul Fericirii” care va fi confiscat de Securitate, dar restituit ulterior la intervenția Uniunii Scriitorilor.

Constantin Noica îi relatează în 1993 lui Steinhardt despre vizita sa la Cluj și la Mănăstirea Rohia unde proaspătul episcop Justinian Chira fusese stareț timp de treizeci de ani. Cuvintele lui Noica îl fascinează, fapt pentru care ajunge să viziteze mănăstirea în fiecare an, urmând ca în anul 1979 să se stabilească definitiv acolo.

În urma încredințării Părintelui Serafim Man, Steinhardt va fi tuns în monahism de către vrednicii de pomenire episcop Justinian Chira şi arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta va primi astfel numele de Nicolae, iar tot în urma stăruințelor părintelui Serafim va primi și o cameră în București unde va putea merge din când în când pentru a-și continua activitatea literară.

La Rohia, părintele Nicolae Steinhardt reușește să pună în ordine toate cărțile din biblioteca mănăstirii care însumau aproximativ 25.000 de volume.

La data de 30 martie 1989, Nicolae Steinhardt va trece la cele veșnice în urma unui infarct la Spitalul din Baia Mare. Mormântul acestui erudit monah al neamului românesc se află la Mănăstirea Rohia, loc care, din spusele sale, l-a cucerit „imediat și pe deplin”.

 

Resurse:

Radio Renasterea
Radio Renasterea
NICOLAE STEINHARDT (29 iulie 1912 - 30 martie 1989)
NICOLAE STEINHARDT (29 iulie 1912 - 30 martie 1989)
/

Ultimele articole

Slăbănogirea și formele ei de tămăduire

Slăbănogirea și formele ei de tămăduire

Aspecte introductive Minunea din centrul istorisirii de astăzi se petrece la Ierusalim. De fapt, la intrarea în Cetate. Apostolul Teolog e precis. Oferă repere clare și chiar descrie cu lux de amănunte contextul. „Poarta Oilor” „Vitezda” și „cele cinci pridvoare”...

Mai multe din Personalitatea zilei
Carol I al României – monarhul model

Carol I al României – monarhul model

Carol I a fost Principe și mai apoi rege al României. A fost un om cu un spirit nobil ieșit din comun. Viața sa, parcă e desprinsă dintr-un basm. Datorită educației înalte și a sufletului său nobil a reușit să ridice țara la culmi nemaiîntâlnite până atunci. Carol I...

Anghel Saligny – un inginer cu viziune modernă

Anghel Saligny – un inginer cu viziune modernă

Academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești....

George Hitchings – erou al progresului medical

George Hitchings – erou al progresului medical

În decursul istoriei, oamenii au descoperit tratamente noi prin încercări și eșecuri. Un proces care însemna că până se ajungea la o descoperire, mulți oameni mureau. George Hitchings a încercat să înlăture această incertitudine. Împreună cu colega sa de laborator...

Élisabeth Vigée Le Brun – portretista regilor

Élisabeth Vigée Le Brun – portretista regilor

Élisabeth Vigée Le Brun este o pictoriță extrem de talentată. A început să realizeze portrete de la o vârstă fragedă. Lucrările ei erau impresionante și înainte de a absolvi Academia de Arte. După absolvire, popularitatea ei a crescut tot mai mult, încât a ajuns să...

Leonardo da Vinci – spirit universalist

Leonardo da Vinci – spirit universalist

Unul dintre cei mai de seamă reprezentanți al Renașterii din perioada de apogeu a acesteia. Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor. Este considerat adesea cel mai de seamă...

Mitropolitul Nicolae Colan (28 noiembrie 1893 – 15 aprilie 1967)

Mitropolitul Nicolae Colan (28 noiembrie 1893 – 15 aprilie 1967)

Nicolae Colan vede lumina zilei la data de 28 noiembrie 1893 într-o localitate din județul Covasna. Familia tânărului Nicolae Colan era una numeroasă și modestă, părinții săi fiind însă niște țărani evlavioși care le-au insuflat copiilor lor reale povețe despre cum să...