Rodica Mațan este sălăjeancă și vine la Icoana Maicii Domnului de la Nicula de aproximativ 20 de ani. Nu a parcurs niciodată drumul pe jos ci, de cele mai multe ori, cu trenul până la Gherla și doar de acolo 7 kilometri pe jos. Anul acesta însă a venit cu microbusul, alături de alți 8 oameni din satul ei, Brâglez.
„Anii anii trecuți am fost un grup mai mare, dar știți cum e… tineretul mai pleacă peste hotare și am rămas noi cei mai de demult. Am înconjurat biserica de lemn cu cântare și rugăciune. Am fost la icoana Maicii Domnului, pentru că așa e tradiția la noi: prima dată când ajungem aici, venim la icoana Maicii Domnului, după care ne mărturisim. După ce ne împărtășim continuăm cu înconjurarea mănăstirii și rostirea de rugăciuni, așa cum facem an de an cu acest prilej. Ne-am rugat la Maica Domnului pentru binecuvântarea ei, pentru ajutor și îndurare”.
Așa cum sute de pelerini înconjoară bisericuța de lemn în coate și-n genunchi, așa face și Rodica Mațan de fiecare dată când vine la Nicula și spune cu deși simte durere efortul nu e prea mare.
„Cel puțin eu mă rog pentru liniște… În fiecare an înconjor și eu bisericuța de lemn pe coate și genunchi. Mă dor puțin picioarele, dar dacă nu aș face acest lucru, aș simți că plec cumva neîmplinită de aici. Consider că este o jertfă”.
Întrebată ce ar trebui să știe cei care nu reușesc să ajungă la mănăstire, e de părere că „că odată sosiți aici, găsesc foarte multă liniște sufletească, o împăcare cu sine, multă bunăvoință. La întoarcerea spre casă, când cobor de aici, eu simt că mă întorc de undeva de sus. Eu nu aș putea să las să treacă un an fără să vin aici!”
Pașii nu i-am numărat niciodată. Maica Domnului îi știe, dar ce facem noi e puțin, pentru că primim multe în schimb
Sute de pelerini au străbătut în aceste zile pe jos zeci de kilometri, pentru a se întâlni cu Maica Domnului. Este cazul și pelerinilor din Derșida, care au plecat de acasă joi dimineața, 11 august. Așa cum în urmă cu o sută de ani drumul de peste 150 de kilometri era bătut de străbunicii lor, tot așa, cei de azi, au călătorit pe drumul Niculei. „ A fost minunată vremea în timpul drumului nostru. Denotă faptul că Maica Domnului și-a dorit cu adevărat ca noi să fim aici și că ne iubește și ocrotește în același timp. Suntem 30 de pelerini în grup. Mă bucur foarte mult că Maica Domnului i-a adunat alături de noi pe câțiva tineri. Purtăm în rugăciunile noastre pe toți oamenii, începând cu preotul nostru și până la ultimul om din sat. Una dintre rugăciunile pe care le rostim spune: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te pentru cei rămași acasă”!, spune Codruța Chiș, coordonatoarea grupului de pelerini.
Chiar dacă nu au făcut niciodată acest drum pe jos, sau nu au auzit niciodată de mănăstirea Nicula, pelerinii din localitatea sălăjeană Derșida îi îndeamnă pe toți să se apropie mai mult de Maica Domnului. „Trăim vremuri grele…grele mai ales pentru cei care nu mai au nici o speranță. Dar pentru creștinul ortodox, care știe că Maica Domnului este ocrotitoarea tuturor, maica tuturor, există speranță! Când am ajuns, am avut o fericire maximă! Ne-am găsit pacea și liniștea. Cei care nu au așa ceva, să o caute pe Maica Domnului! Să meargă în pelerinaj. Noi îi primim cu drag și, dacă nu pot face acest lucru, să cadă în genunchi și să strige la Maica Domnului, oriunde ar fi!”
Și la întoarcere, pelerinii merg spre casă tot pe jos. În total, peste 300 de kilometri parcurg în șase zile. „Părerea mea este că distanța pe care o parcurgem e puțin față de ceea ce primim în schimb. Pașii nu i-am numărat niciodată. Maica Domnului și Bunul Iisus îi știe, dar ce facem noi e puțin, pentru că primim prea multe în schimb. Pe tot parcursul anului face multe lucruri și bune și mai puțin bune, dar Maica Domnului e cea care mijlocește pentru noi și atunci la ea trebuie să alergăm. La cine aleargă copilul atunci când se află în suferință sau când are cea mai mare bucurie, dacă nu la mama lui? Dacă mama lui îl părăsește, e părăsit de toată lumea, dar noi nădăjduim că Maica tuturor nu ne va părăsim niciodată!”, spune vizibil emoționată Codruța Chiș.
