O sută de ani de la sancționarea și publicarea în Monitorul oficial a legii privind înființarea Episcopiei Clujului

de | iul. 17, 2021 | Documentare

 


Duminică, 18 iulie 2021, se împlinesc o sută de ani de la sancționarea de către regele Ferdinand I al României a legii referitoare la „reînființarea episcopiei române ortodoxe a Vadului și a Feleacului cu reședința în Cluj”. Legea fusese adoptată de către Senatul României, în ședința din 29 martie 1921, cu o majoritate de optzeci și opt de voturi contra unul, și de către Adunarea deputaților, în ședința din 22 iunie 1921, cu o majoritate de o sută douăzeci de voturi contra trei. Regele Ferdinand Întregitorul a promulgat legea în 18 iulie 1921, textul acesteia fiind publicat în Monitorul oficial al Regatului României Nr. 109 din 18 august 1921[1].

Legea conținea un articol unic care stipula că se reînființează episcopiile istorice de la Vad și Feleac, care funcționaseră în secolele XV-XVII sub protecția voievozilor Moldovei, cuprinzând teritoriul arondat de către Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, respectiv județele situate la nord de râul Mureș. Totodată, se preciza că reședința noii eparhii ortodoxe românești era stabilită în orașul Cluj, capitala culturală a Transilvaniei, unde funcționa deja nucleul acestei episcopii, și anume Consistoriul Ortodox Român, fondat de către organismele superioare de conducere ale Bisericii Ortodoxe din Transilvania încă din toamna anului 1919.

Rezultatul scrutinului legislativ din Senat și din Camera deputaților era certificat de semnăturile lui Ștefan Meitani, vicepreședintele Senatului, și de Duiliu Zamfirescu (1858-1922), președintele Camerei, precum și a celor doi secretari ai camerelor Parlamentului român, Ioan Papp și I.N. Lungu. Nu în ultimul rând, legea purta semnătura celor doi miniștri de resort, al Cultelor și Artelor, Octavian Goga, și al Justiției, Mihail Antonescu.

 

Ministerul Cultelor și Artelor.

FERDINAND I,

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României,

La toți de față și viitori, sănătate:

Corpurile legiuitoare au votat și adoptat, iar Noi sancționăm ce urmează:

LEGE

Pentru reînființarea episcopiei române ortodoxe a Vadului și a Feleacului cu reședința în Cluj.

Art. unic. Se reînființează vechea episcopie ortodoxă română a Vadului și a Feleacului cu teritorul stabilit de congresul național bisericesc al metropoliei ortodoxe române din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș etc. purtând titlul de episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului și Clujului și având reședința la Cluj.

Această lege s-a votat de Senat în ședința de la 29 Martie anul 1921 și s-a adoptat cu majoritate de optzeci și opt voturi contra unul.

Vice-președinte, Ștefan Meitani.

(L.S.S.)        Secretar, Ioan Papp.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaților în ședința de la 22 Iunie 1921 și s-a adoptat cu majoritate de una sută douăzeci voturi, contra trei.

Președinte, Duiliu Zamfirescu.

(L.S.A.D.)    Secretar, I.N. Lungu.

Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial.

Dat în București, la 18 Iulie 1921.

(L.S.St.)                  FERDINAND

Ministrul cultelor și artelor

Octavian Goga.

Ministrul de justiție,

No. 3.235                    M. Antonescu.

[1] Monitorul oficial, No. 109, Joi, 18 August 1921, p. 4299.

 


Foto: Regele Ferdinand şi regina Maria alături de clerici şi demnitari în faţa catedralei mitropolitane într-o ocazie neidentificată

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/mirceabrudan/" target="_self">Dr. Mircea Gheorghe Abrudan</a>

Dr. Mircea Gheorghe Abrudan

Cercetător științific III dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Ultimele articole

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Monahismul athonit a însemnat mereu un reper de viață duhovnicească pentru lumea ortodoxă, în pofida perioadelor de impas pe care le-a traversat de-a lungul timpului. El a cucerit prin istoria lui milenară, prin tezaurul de artă bisericească de inspirație bizantină,...

Mai multe din Documentare
Ioan Slavici- un pedagog pentru toate vârstele

Ioan Slavici- un pedagog pentru toate vârstele

Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru al Academiei Române care farmecă și astăzi prin stilul său unic de a spune o poveste.  Așezat alături de Mihai Eminescu și Ion Creangă, scrierile sale, fie opere beletristice, fie simple scrisori,...

Medicul Ion Cantacuzino (25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934)

Medicul Ion Cantacuzino (25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934)

Ion Cantacuzino a fost un medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost profesor universitar și membru al Academiei Române. S-a născut în București, pe data de 25 noiembrie 1863 în familia aristrocrată...

Zavaidoc – marele lăutar al României interbelice

Zavaidoc – marele lăutar al României interbelice

Celebrul lăutar din perioada interbelică care a cântat pe front în Primul Război Mondial. Acesta a fost marele lăutar Zavaidoc. Marin Teodorescu (numele său real) s-a născut la data de 8 martie 1896 în Pitești, județul Argeș, fiind al doilea copil al...

Charles Perrault (12 ianuarie 1628 – 16 mai 1703)

Charles Perrault (12 ianuarie 1628 – 16 mai 1703)

Charles Perrault a fost un poet francez, scriitor de proză și povestitor, membru de frunte al Academiei Franceze,care a devenit celebru prin poveștile lui pentru copii precum Cenușăreasa, Scufița Roșiesau Motanul încălțat. El nu a inventat poveștile, dar le-a cules ...

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Cuvântul agheasmă în limba greacă înseamnă apă sfințită. După importanţa şi modul ei de întrebuinţare, agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare şi Agheasmă Mică. În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnu­lui (5 şi 6 ianuarie), se...