O sută de ani de la sancționarea și publicarea în Monitorul oficial a legii privind înființarea Episcopiei Clujului

de | iul. 17, 2021 | Documentare

 


Duminică, 18 iulie 2021, se împlinesc o sută de ani de la sancționarea de către regele Ferdinand I al României a legii referitoare la „reînființarea episcopiei române ortodoxe a Vadului și a Feleacului cu reședința în Cluj”. Legea fusese adoptată de către Senatul României, în ședința din 29 martie 1921, cu o majoritate de optzeci și opt de voturi contra unul, și de către Adunarea deputaților, în ședința din 22 iunie 1921, cu o majoritate de o sută douăzeci de voturi contra trei. Regele Ferdinand Întregitorul a promulgat legea în 18 iulie 1921, textul acesteia fiind publicat în Monitorul oficial al Regatului României Nr. 109 din 18 august 1921[1].

Legea conținea un articol unic care stipula că se reînființează episcopiile istorice de la Vad și Feleac, care funcționaseră în secolele XV-XVII sub protecția voievozilor Moldovei, cuprinzând teritoriul arondat de către Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, respectiv județele situate la nord de râul Mureș. Totodată, se preciza că reședința noii eparhii ortodoxe românești era stabilită în orașul Cluj, capitala culturală a Transilvaniei, unde funcționa deja nucleul acestei episcopii, și anume Consistoriul Ortodox Român, fondat de către organismele superioare de conducere ale Bisericii Ortodoxe din Transilvania încă din toamna anului 1919.

Rezultatul scrutinului legislativ din Senat și din Camera deputaților era certificat de semnăturile lui Ștefan Meitani, vicepreședintele Senatului, și de Duiliu Zamfirescu (1858-1922), președintele Camerei, precum și a celor doi secretari ai camerelor Parlamentului român, Ioan Papp și I.N. Lungu. Nu în ultimul rând, legea purta semnătura celor doi miniștri de resort, al Cultelor și Artelor, Octavian Goga, și al Justiției, Mihail Antonescu.

 

Ministerul Cultelor și Artelor.

FERDINAND I,

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României,

La toți de față și viitori, sănătate:

Corpurile legiuitoare au votat și adoptat, iar Noi sancționăm ce urmează:

LEGE

Pentru reînființarea episcopiei române ortodoxe a Vadului și a Feleacului cu reședința în Cluj.

Art. unic. Se reînființează vechea episcopie ortodoxă română a Vadului și a Feleacului cu teritorul stabilit de congresul național bisericesc al metropoliei ortodoxe române din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș etc. purtând titlul de episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului și Clujului și având reședința la Cluj.

Această lege s-a votat de Senat în ședința de la 29 Martie anul 1921 și s-a adoptat cu majoritate de optzeci și opt voturi contra unul.

Vice-președinte, Ștefan Meitani.

(L.S.S.)        Secretar, Ioan Papp.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaților în ședința de la 22 Iunie 1921 și s-a adoptat cu majoritate de una sută douăzeci voturi, contra trei.

Președinte, Duiliu Zamfirescu.

(L.S.A.D.)    Secretar, I.N. Lungu.

Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial.

Dat în București, la 18 Iulie 1921.

(L.S.St.)                  FERDINAND

Ministrul cultelor și artelor

Octavian Goga.

Ministrul de justiție,

No. 3.235                    M. Antonescu.

[1] Monitorul oficial, No. 109, Joi, 18 August 1921, p. 4299.

 


Foto: Regele Ferdinand şi regina Maria alături de clerici şi demnitari în faţa catedralei mitropolitane într-o ocazie neidentificată

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/mirceabrudan/" target="_self">Dr. Mircea Gheorghe Abrudan</a>

Dr. Mircea Gheorghe Abrudan

Cercetător științific III dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Ultimele articole

Despre smerenia urbană

Despre smerenia urbană

Smerenia înseamnă să fii în inimă cu Predica de pe Munte și Cele Nouă Fericiri, dar să vezi că te-ai înzăpezit pe muntele Celor Zece Legi și nu poți căuta la Rugul Aprins al credinței. Smerenia înseamnă să vrei să ajungi pe Muntele Taborului, dar să te împotmolești pe...

Crucea și urmarea

Crucea și urmarea

Aspecte introductive Conținutul pericopei evanghelice din această duminică e atât de cunoscut, încât este de-a dreptul dificil a vorbi despre el. După ce săvârșește tămăduirea unui orb și-l mustră pe Petru pentru refuzul lui de a înțelege esențialul mesajului pe care...

Un Jurnal cât o Școală

Un Jurnal cât o Școală

Am admirat mereu oamenii care au reușit să își descrie devenirea întru ființă în paginile unui Jurnal. Desigur că Jurnalul de la Păltiniș sau, mai aproape acela a lui Sașa Pană ori Kafka, asupra cărora sper să-mi îngăduie Dumnezeu să pot reveni, s-au întretăiat în...

Sfânta Sofia, modelul mamelor creștine

Sfânta Sofia, modelul mamelor creștine

Sfânta Sofia este un model pentru orice mamă creștină. Ea este pomenită în calendarul creștin în data de 17 septembrie, alături de cele trei fiice ale sale. Sofia era o tânără creștină care trăia în Italia, la Roma, în timpul împăratului păgân Adrian (117-138). S-a...

Nașterea și Împărăția

Nașterea și Împărăția

Aspecte introductive Hristos primește astăzi o vizită la nivel înalt. Cel care vine să-i vorbească îi va împrumuta ulterior mormântul și se va lega puternic sufletește de Dânsul. E fruntaș al unei tagme cu care Învățătorul nu prea are multe de împărțit, cea a...

Mai multe din Documentare
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Nicula

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Nicula

Anonimatul în care Nicula părea cufundată a fost sfărâmat în anul 1699, când Icoana Maicii Domnului a lăcrimat între 15 februarie - 12 martie a anului respectiv. Toate izvoarele istorice sunt în concordanță atunci când atribuie icoana preotului Luca din Iclod[2], iar...

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", mica bijuterie aflată în incinta Mănăstirii Nicula, este cu siguranță unul din cele mai cunoscute monumente de acest fel din România. Are o istorie bogată și a întreprins o lungă călătorie până să ajungă...

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...