Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

de | iul. 16, 2020 | Documentare

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach menţionează între aşezările distruse de către mongoli şi „oppidum Nosa”, numele dat de către coloniştii aşezării întemeiate pe malul râului Bistriţa.

  Oraşul este aşezat la poalele Munţilor Bârgăului, la încrucişarea unor importante drumuri comerciale. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă existenţa unor aşezări omeneşti din cele mai vechi timpuri, dar prima menţiune documentară datează din 16 iulie 1241, iar prima atestare documentară din 15 iulie 1264.

Începând de la sfârşitul secolul al XIII-lea, Bistriţa cunoaşte perioade de înflorire şi dezvoltare economică, întrerupte de nenorociri şi războaie. Astfel, în 1241-1242 tătarii, în drumul lor spre centrul Europei, devastează oraşul şi împrejurimile. Nesiguranţa vremurilor determină ridicarea zidurilor cetăţii, astfel că în anul 1465 oraşul avea 18 turnuri şi bastioane, apărate de meşteşugarii oraşului grupaţi în bresle. În această perioadă, Bistriţa devine unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, alături de Sighişoara şi Sibiu. Dezvoltarea puternică a oraşului în secolele trecute este dovedită şi de o serie de construcţii arhitecturale, unele păstrate până astăzi: Biserica gotică, construcţie care a început în 1470 şi a durat aproape 100 de ani. Dintre vechile clădiri amintim şi fosta biserică a minoriţilor din secolul al XIII-lea, Complexul comercial Sugălete, Casa Argintarului, ridicată în secolul al XVI-lea, zidurile vechii cetăţi a Bistriţei şi Turnul dogarilor, unul din bastioanele de apărare ale oraşului.

În anul 1564, Andrea Gromo descrie Bistriţa ca pe un „oraş frumos, bogat, populat şi puternic, cu străzi drepte, tăiate de la un capăt al oraşului la celălalt de pâraie care curg prin tot oraşul spre marele folos al locuitorilor şi, totodată, spre desfătarea ochilor privitorilor”, iar Giovanni Botero, un alt peregrin italian, considera că Sibiul era cel mai mare oraş din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistriţa cel mai frumos.

Amănunte despre istoria oraşului ne oferă directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Lavinia Moldovan.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară
Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.

Ultimele articole

Lunaticul, demonii și tămăduirea

Lunaticul, demonii și tămăduirea

Aspecte introductive Odată petrecut episodul Schimbării la Față, Învățătorul coboară din nou în lume. Sfaturile oferite celor care-L acompaniaseră în acea interesantă călătorie sunt întrerupte, destul de ex-abrupto, de un tată îndurerat. Omul avea un fiu în suferință...

Lucrarea Sfântului Moise Arapul în Arhiepiscopia Clujului

Lucrarea Sfântului Moise Arapul în Arhiepiscopia Clujului

Sfântul Moise Etiopianul, un personaj controversat al vremurilor sale „Omul credincios trebuie să fie un model de urmat pentru ceilalţi oameni. E bine în viaţă să zideşti o biserică, să faci o casă, să scrii o carte, să înalţi rugăciuni pentru cei bolnavi şi necăjiţi,...

Domnul care poruncește stihiilor și oamenilor deopotrivă

Domnul care poruncește stihiilor și oamenilor deopotrivă

Introducere Minunea înmulțirii pâinilor e urmată de o alta, săvârșită de către Mântuitorul tot asupra naturii. Odată ce mulțimea sătulă e trimisă către casă, iar ucenicii „siliți” să intre în corabie și să călătorească, Învățătorul își permite răgazul unor clipe de...

Mai multe din Documentare
AUDIO Vechi icoane ale bisericii de lemn, monument istoric, din Bica

AUDIO Vechi icoane ale bisericii de lemn, monument istoric, din Bica

Unul din monumentele istorice din lemn care se remarcă prin frumusețea și starea de conservare bună în care se găsește este Biserica din Bica, județul Cluj. Ea își dezvăluie încă de la intrare vârsta, prin inscripţia în chirilică de pe portalul intrării, care ne spune...

Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj

Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj

Fascinanta poveste a unor biserici de lemn, monument istoric, care au călătorit cu multe popasuri până în locul unde se găsesc în prezent stârnește interes celor pasionați de aceste valori de patrimoniu. Fenomenul mutării unor biserici de lemn vechi dintr-un sat în...

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

În patrimoniul județului Cluj se regăsesc aproape 80 de biserici vechi de lemn, unele din secolul al XVII-lea incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Mai mult de 30 de astfel de lăcașuri de cult păstrează pictura murală originală. Altele sunt valoroase prin frumusețea proporțiilor și a detaliilor de arhitectură. Există și câteva ansambluri de pictură parietală, de mare valoare plastică, bine păstrate.

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

De-a lungul ultimului mileniu, comunitatea săsească a Sebeşului a fost cea care a modelat destinele acestuia şi care, prin modul de organizare, tipul de mentalitate, disciplina, rigoarea şi seriozitatea specifică popoarelor germanice i-a conturat imaginea de burg...

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

A trecut la cele veșnice în 1936, 3 februarie, după ce Clujul a fost revoluționat de către el prin hărnicie, prin dragoste de neamul românesc, prin bucuria de a sfinți biserici și catedrale, de a înființa reviste și școli, dintre care Academia Teologică este cea mai...