Osemintele lui Anton Pann au fost reînhumate cu cinste: Îi datorăm primele cărți de muzică bisericească în limba română

de | iun. 7, 2023

Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost reînhumate marți într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci”. Cultura noastră îi datorează primele cărți de muzică bisericească în limba română.

„A fost cântăreț la o mulțime de biserici din București, a cântat la o mulțime de mănăstiri din Țara Românească și Transilvania, a scris enorm pentru perioada în care a trăit și a fost deopotrivă celebru în muzica bisericească pe care, la dorința Mitropolitului Dionisie Lupu, a transpus-o în grai românesc, el fiind cooptat într-o comisie specială desemnată de mitropolit, deși avea atunci vârsta de doar 23 de ani”, a amintit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a oficiat Sfânta Liturghie și slujba reînhumării la biserica bucureșteană unde Anton Pann a cântat în ultima parte a vieții.

„Era, în felul acesta, recunoscut deja ca o mare personalitate în domeniul muzicii și al componisticii.”

Ierarhul a amintit că Anton Pann a fost cunoscut și ca un important filolog și folclorist în epocă.

„A fost profesor la cel dintâi seminar înființat în prima jumătate a sec. XIX aici, la București, a avut o activitate de traducător, traducând din limba greacă cărțile de muzică bisericească. A scris poezii, a scris proză, povești, așa că personalitatea lui este una dintre cele mai mari ale timpului său”, a adăugat episcopul vicar patriarhal.

Părintele Conferențiar Stelian Ionașcu a amintit că Anton Pann cânta la 12 ani în Corul Catedralei din Chișinău.

Anton Pann a fost ucenic în muzică și arta tiparului al lui Petre Efesiu, cel care a tipărit cea dintâi carte de muzică cu notație bisericească din lume (1820). „În 1823, pentru a nu fi în concurență cu el, Anton Pann este nevoit să meargă la Viena și să tipărească primele trei cărți de muzică bisericească în limba română”, a explicat părintele conferențiar.

Acestea au fost urmate și de alte volume dedicate muzicii bisericești în limba română. „De la el avem moștenită muzica noastră bisericească așa cum a evoluat până în zilele noastre, iar duhul său a inspirat pe foarte mulți”, a subliniat Părintele Stelian Ionașcu.

La final, Părintele Paroh Andrei Mihai Zaieț a prezentat demersurile realizate pentru mutarea osemintelor și stadiul lucrărilor de consolidare a bisericii.

Mormântul scriitorului și compozitorului Anton Pann a fost relocat și reamenajat ca parte a proiectului de reabilitare a Bisericii „Sf. Stelian – Lucaci”, care a intrat, începând din 2020, într-un amplu proces de restaurare, consolidare și renovare. Osemintele au fost așezate într-o raclă sculptată în lemn.

Episcopului vicar patriarhal i-au fost alături în slujire Arhim. Clement Haralam, Mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale, Părintele Costin Spiridon, consilier patriarhal, Părintele Florin Busuioc, Protopopul Sectorului 3 al Capitalei, Părintele Florinel Șerbănescu, consilier patriarhal onorific, Părintele Conferențiar Stelian Ionașcu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, Părintele Sergiu-Constantin Nicolaescu, secretarul Protoieriei Sector 3 Capitală, Părintele Andrei Mihai Zaieț, parohul Bisericii „Sf. Stelian – Lucaci”, părintele Ioan Dobrescu, slujitor la aceeași biserică și alți slujitori din Capitală.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.


Anton Pann (1796 – 1854) a compus actualul Imn de stat al României („Deșteaptă-te, române!“). Eminescu îl descria în poezia „Epigonii” ca fiind „isteț ca un proverb”. Lucian Blaga i-a dedicat o piesă de teatru, iar Alfred Mendelsohn o operetă. Mai multe lucrări ale lui au fost prelucrate în Oratoriile Bizantine de Paști și de Crăciun ale compozitorului Paul Constantinescu.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Patriarhia română