REPORTAJ | Ouăle „închistrite”, oglinda costumului popular din Bucovina

de | apr. 16, 2020 | Cultură

Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care, potrivit tradiției, se vopsesc ouăle. Vechi de sute de ani, meşteşugul încondeierii ouălor de Paști este încă viu în multe zone din țara noastră. Tehnica diferă însă, iar în Bucovina este strâns legată de arta broderiei de pe costumele tradiționale, fiind o adevărată comoară a culturii populare din această parte a țării și care se transmite din generație în generație.

 La poalele munților Suhard, în comuna suceveană Ciocănești, meșteșugul „închistririi” ouălor este cunoscut de aproape fiecare gospodină. Peste o mie de ouă încondeiate pot fi admirate aici, în cadrul muzeului care poartă numele fostului învăţător din zonă, Norbert Ioan Novac.

„Exponatele, în marea lor majoritate, sunt oglinda costumului popular din Bucovina, deoarece redau motivele cusute pe bundiţe, pe cămăşi sau pe catrinţă”, explică muzeograful Marilena Niculiţă. „Ne putem lăuda cu faptul că Bucovina este patria încondeietoarelor. Și cei tineri sunt dornici să învețe această tehnică, iar  pentru unii poate deveni chiar o sursă de venit”. Cel mai vechi ou din expoziţie datează din 1941. Aici sunt vernisate şi cele premiate la fiecare ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, care se desfășoară din anul 2007.

Faţă de alte localități din Bucovina, unde culoarea predominantă este roşul sau verdele, la Ciocăneşti fondul ouălor încondeiate este mai sobru, spune Marilena Niculiţă.

„Tonurile de maro închis sau negru semnifică Patimile Mântuitorului. Ouăle încondeiate la Ciocănești se diferențiază de celelalte zone prin stilul de lucru și  prin simbolurile folosite. Unul dintre cele mai vechi simboluri este cărarea rătăcită. Un alt simbol foarte des întâlnit este crucea pascală. De asemenea, pe majoritatea ouălor de Paști se găsește linia verticală și linia orizontală, care semnifică viața, respectiv moartea. Un alt simbol este cârja ciobanului, legat de tradiția locului și anume păstoritul. Alte simboluri sunt steaua în opt colțuri sau simbolul soarelui, sita, rombul, deci toate motivele geometrice. Acestea se regăsesc nu numai pe ouă, ci și pe case sau costume populare. De aceea, comuna noastră a fost declarată comună muzeu”.

Arta încondeierii ouălor a devenit un mod de viață la Ciocănești. Majoritatea sătenilor și-au învățat și copiii acest meștesug. Elena Crăciunescu și Maria Timu au învățat să „închistrească” ouăle în copilărie, de la  bătrânele satului. Ambele și-au împrovizat un  mini-atelier în bucătaria casei.

Am reluat această meserie de mai bine de 25 de ani. Cel mai reprezentativ motiv pe care îl facem este steaua în opt colțuri, crucea pascală, cercul, în special motivele geometrice. Ne mai folosim și imaginația, dar păstrăm motivele pe care le-am moștenit”.

Încondeierea ouălor este un proces migălos, necesită răbdare și imaginație. Procesul de încondeiere pentru un ou poate dura până la două ore, în funcție de complexitatea modelului. De acest meșteșug al „închistririi” ouălor specific Bucovinei sunt interesați copii și adulți din toată țara.

3000 de ouă din toată lumea, expuse la Vama

Și comuna Vama din apropierea orașului Gura Humorului este o veche vatră în care meșteșugul încondeierii ouălor este transmis din generație în generație. Aici există de câțiva ani un Muzeu Internațional al Oului Încondeiat, unde poate fi descoperită cea mai numeroasă și mai impresionantă colecţie de ouă încondeiate din Bucovina şi din lumea întreagă. Sunt peste 3000 de exponate, adunate în zeci de ani de profesoara Letiţia Orşivschi.

 „Ouăle de Bucovina, foarte vechi, le-am moștenit de la străbunica. Aici există credința că oul sfințit la Paști, dacă nu se sparge până la Paștile viitor, ocrotește casa și familia. De asemenea, dacă se pune deasupra tocului ușii, apără familia de tot răul. Și de aceea oăle s-au păstrat la noi în familie”, explică Letiţia Orşivschi.

Toate ouăle se lucrează cu chișița, un băț de lemn ce susține la vârf un tub metalic, „tub care conține în interior un fir de păr de cal, cu rolul de a limita debitul de ceară și este o tehnică pe care nu o stăpânim doar noi bucovinenii, ci este întâlnită și în Europa, în Asia sau Africa”, spune deținătoarea muzeului. Din colecţie mai fac parte și piese rare, precum ouă de emu, broască ţestoasă și crocodil, dar şi ouă cu dimensiuni foarte mici, ca cele de potârniche, fazan și prepeliță. Cel mai vechi exponat, a precizat Letiția Orșivschi, datează din 1860.

Muzeul „Lucia Condrea”, o adevărată școală a ouălor „închistrite”

Reprezentative sunt și ouăle „închistrite” care provin din teritoriile locuite de huţuli. La Moldoviţa, artista Lucia Condrea a inaugurat în casa proprie un muzeu care-i poartă numele, unic în ţară prin valoarea artistică a exponatelor. Muzeul cuprinde peste 5000 de ouă încondeiate, dar  găzduieşte și o școală internaţională. În cadrul acesteia, străinii vin să înveţe meşteşugul încondeierii oulor, să admire minunile Bucovinei, dar şi să înţeleagă ceva din sufletul şi istoria celor de pe aceste meleaguri.

Ultimele articole

Mărturisiţi-vă Domnului că este bun!

Mărturisiţi-vă Domnului că este bun!

Vremurile pe care le trăim sunt grele. Parcă toate rânduielile s-au dat peste cap şi nimeni nu ştie ce să facă. Cele rele nu se mai pot îndrepta şi cele ce lipsesc nu se mai pot număra. Priveliştea pe care ţi-o oferă societatea de consum te duce cu gândul la cetatea...

Mai multe din Cultură
Peste 17.000 de spectatori la WonderPuck 2022

Peste 17.000 de spectatori la WonderPuck 2022

De-a lungul unui weekend în care dress code-ul a constat în umbreluțe colorate, pelerine și cizme de ploaie, Festivalul Stradal WonderPuck a reunit un număr impresionant de spectatori. Peste 17.000 de persoane s-au bucurat de-a lungul a trei zile de spectacole de...

Recital Cameral – Harmonia Mundi

Recital Cameral – Harmonia Mundi

140 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu celebrați printr-un proiect cultural complex care include recitaluri camerale, conferințe pe teme de istorie contemporană și lansări de filme. Recital cameral DIANA JIPA / ȘTEFAN DONIGA Curator invitat: Dr. MARIN POP –...