Pacea şi delicateţea sufletească a Maicii Domnului

de | apr. 14, 2020 | Spiritualitate

După ce, în cadrul întâlnirii trecute, v-am invitat să priviţi înspre Hristosul care nu reproşează nimănui nimic, ci dimpotrivă, îi învăluie în iertarea şi iubirea Sa chiar şi pe ucigaşii Lui, vă propun să continuăm astăzi pregătirea pentru drumul înspre Golgota, gândindu-ne la o persoană discretă, dar extrem de importantă în aceste momente, Maica Domnului.

Chipul ei apare parcă în subsidiarul descrierilor din aceste zile, avându-şi punctul maxim în tabloul ce ne-o prezintă la poalele Crucii. Şi totuşi, ea este prezentă în toate marile momente, aşa cum a fost prezentă mereu în opera Mântuitorului Hristos. Inima ei de mamă, învăţată să adune ghem durerea, tristeţea, îndoiala şi să-şi exprime în singurătate bucuria pentru fiecare reuşită a Fiului ei, îl acompaniază pe Iisus şi în aceste momente grele. Între inimile celor doi, mamă şi fiu, există un dialog continuu, ce nu poate fi întrerupt de nimic. De aceea, Fecioara Maria nu are parte de o încredinţare a Învierii, aşa cum au avut femeile mironosiţe sau Apostolii. Ea nu s-a îndoit niciodată că Hristos va învia şi deşi, ca mamă, a avut parte de experienţa „sabiei ce i-a trecut prin inimă”, după proorocia dreputului Simeon, a păstrat mereu încredinţarea că toate cele ce se întâmplă, sunt din voia lui Dumnezeu. Putem lesne vedea lucrul acesta în Cana Galileii. Atunci, în cuvinte puţine, dar clar articulate, şi-a rostit Evanghelia şi mărturisirea de credinţă: „Faceţi ceea ce vă va spune El!” Aşa a făcut şi ea, tot mereu.

În aceste momente grele pentru mulţi dintre noi, vă îndemn să priviţi înspre Maica Domnului. Îndeosebi, dar nu în mod exclusiv, mamele. Sunt, de bună seamă, între dumneavoastră, mame ale căror inimi sunt, în aceste clipe, chircite de durere. Mame care au fiii plecaţi departe, pe meleaguri afectate de maladia ce seceră vieţi de-a lungul şi de-a latul acestei planete. Mame care nu au veşti dinspre ei sau care, chiar dacă au primit asigurări că ei sunt bine, nu-şi pot găsi liniştea sufletească şi se lasă pradă unei îndoieli care e mai presus de puterea lor de stăpânire. A existat în decursul istoriei o altă mamă, care vă poate oferi răspuns la frământări, vă poate alina şi vă poate da asigurări că totul va fi bine. Căutaţi-o! Intraţi în dialog cu ea, prin intermediul rugăciunii! Încredinţaţi-vă ei pe copiii voştri şi-i veţi primi înapoi sănătoşi!

Şi dacă tot vă apropiaţi de Maica Domnului cu gândul şi cu rugăciunea, urmaţi-i exemplul. Încercaţi să găsiţi în voi pacea şi delicateţea sufletească pe care a avut-o ea. Deschideţi-vă inimile şi lăsaţi să pătrundă înlăuntrul lor lumina curăţitoare a păcii, dragostei şi iertării, ce vine ca un dar de la Dumnezeu şi plineşte neputinţele noastre! Şi veţi ajunge astfel să înţelegeţi în mod profund nu doar experienţa Golgotei, unde suntem chemaţi să-l însoţim pe Hristos, pentru a fi apoi martori şi părtaşi ai Învierii, ci şi propria voastră viaţă şi existenţă!

Dumnezeu să ne aibă pe toţi în grija Sa!

Cu preţuire în Hristos, Ieromonahul Maxim

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Pacea şi delicateţea sufletească a Maicii Domnului
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Ultimele articole

Mulţimea bunurilor materiale nu-ţi poate aduce bucurie

Mulţimea bunurilor materiale nu-ţi poate aduce bucurie

Iubiţi fraţi şi surori, mulţimea bunurilor materiale nu ne poate aduce bucurie, pentru că, având mult poţi deveni rob al patimii iubirii de avere. Iată ce zice Domnul Hristos în Evanghelia de la Ioan, în capitolul 8, versetul 34: „Adevărat, adevărat vă spun, oricine...

Omul – lucrul cel mai de preț

Omul – lucrul cel mai de preț

Aspecte introductive În decursul activității Sale pământești, Domnul a făcut multe minuni. Între ele, o categorie importantă o reprezintă exorcizările. Uneori, El alungă demoni pentru că cineva din anturajul posedatului o cere, alteori pentru că însuși cel în cauză,...

Mai multe din Spiritualitate
Mulţimea bunurilor materiale nu-ţi poate aduce bucurie

Mulţimea bunurilor materiale nu-ţi poate aduce bucurie

Iubiţi fraţi şi surori, mulţimea bunurilor materiale nu ne poate aduce bucurie, pentru că, având mult poţi deveni rob al patimii iubirii de avere. Iată ce zice Domnul Hristos în Evanghelia de la Ioan, în capitolul 8, versetul 34: „Adevărat, adevărat vă spun, oricine...

Omul civilizat și grija pentru suflet

Omul civilizat și grija pentru suflet

Nuvela „Moara cu noroc” (a lui Ioan Slavici), vorbeşte despre un om, un foarte bun creştin, care era harnic şi avea de toate. Necazul a început când a fost robit de cele materiale, pentru că atunci toate s-au făcut, până la urmă, praf. Iată ce concluzie trage Ioan Slavici: „Liniştea colibei tale te face fericit”. Aşa cum zice Sfântul Pavel, dacă avem mâncare şi îmbrăcăminte pentru noi şi pentru copiii noştri, ne este de ajuns, pentru că „liniştea colibei tale te face fericit”.

Lucrarea de sfinţire a vieţii noastre are loc aici, în Biserică

Lucrarea de sfinţire a vieţii noastre are loc aici, în Biserică

În prima duminică de după Rusalii, dacă vă uitaţi pe calendar este „Duminica Tuturor Sfinţilor”, zi în care îi prăznuim pe toţi sfinţii câţi au trăit și vor trăi pe pământul acesta și care nu sunt trecuţi toţi cu numele pe calendar. Sunt trecuţi și cunoscuţi doar o...