Pacea şi delicateţea sufletească a Maicii Domnului

de | apr. 14, 2020 | Spiritualitate

După ce, în cadrul întâlnirii trecute, v-am invitat să priviţi înspre Hristosul care nu reproşează nimănui nimic, ci dimpotrivă, îi învăluie în iertarea şi iubirea Sa chiar şi pe ucigaşii Lui, vă propun să continuăm astăzi pregătirea pentru drumul înspre Golgota, gândindu-ne la o persoană discretă, dar extrem de importantă în aceste momente, Maica Domnului.

Chipul ei apare parcă în subsidiarul descrierilor din aceste zile, avându-şi punctul maxim în tabloul ce ne-o prezintă la poalele Crucii. Şi totuşi, ea este prezentă în toate marile momente, aşa cum a fost prezentă mereu în opera Mântuitorului Hristos. Inima ei de mamă, învăţată să adune ghem durerea, tristeţea, îndoiala şi să-şi exprime în singurătate bucuria pentru fiecare reuşită a Fiului ei, îl acompaniază pe Iisus şi în aceste momente grele. Între inimile celor doi, mamă şi fiu, există un dialog continuu, ce nu poate fi întrerupt de nimic. De aceea, Fecioara Maria nu are parte de o încredinţare a Învierii, aşa cum au avut femeile mironosiţe sau Apostolii. Ea nu s-a îndoit niciodată că Hristos va învia şi deşi, ca mamă, a avut parte de experienţa „sabiei ce i-a trecut prin inimă”, după proorocia dreputului Simeon, a păstrat mereu încredinţarea că toate cele ce se întâmplă, sunt din voia lui Dumnezeu. Putem lesne vedea lucrul acesta în Cana Galileii. Atunci, în cuvinte puţine, dar clar articulate, şi-a rostit Evanghelia şi mărturisirea de credinţă: „Faceţi ceea ce vă va spune El!” Aşa a făcut şi ea, tot mereu.

În aceste momente grele pentru mulţi dintre noi, vă îndemn să priviţi înspre Maica Domnului. Îndeosebi, dar nu în mod exclusiv, mamele. Sunt, de bună seamă, între dumneavoastră, mame ale căror inimi sunt, în aceste clipe, chircite de durere. Mame care au fiii plecaţi departe, pe meleaguri afectate de maladia ce seceră vieţi de-a lungul şi de-a latul acestei planete. Mame care nu au veşti dinspre ei sau care, chiar dacă au primit asigurări că ei sunt bine, nu-şi pot găsi liniştea sufletească şi se lasă pradă unei îndoieli care e mai presus de puterea lor de stăpânire. A existat în decursul istoriei o altă mamă, care vă poate oferi răspuns la frământări, vă poate alina şi vă poate da asigurări că totul va fi bine. Căutaţi-o! Intraţi în dialog cu ea, prin intermediul rugăciunii! Încredinţaţi-vă ei pe copiii voştri şi-i veţi primi înapoi sănătoşi!

Şi dacă tot vă apropiaţi de Maica Domnului cu gândul şi cu rugăciunea, urmaţi-i exemplul. Încercaţi să găsiţi în voi pacea şi delicateţea sufletească pe care a avut-o ea. Deschideţi-vă inimile şi lăsaţi să pătrundă înlăuntrul lor lumina curăţitoare a păcii, dragostei şi iertării, ce vine ca un dar de la Dumnezeu şi plineşte neputinţele noastre! Şi veţi ajunge astfel să înţelegeţi în mod profund nu doar experienţa Golgotei, unde suntem chemaţi să-l însoţim pe Hristos, pentru a fi apoi martori şi părtaşi ai Învierii, ci şi propria voastră viaţă şi existenţă!

Dumnezeu să ne aibă pe toţi în grija Sa!

Cu preţuire în Hristos, Ieromonahul Maxim

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Pacea şi delicateţea sufletească a Maicii Domnului
Pacea şi delicateţea sufletească a Maicii Domnului
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro. Începând cu anul 2022 este de asemenea eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec (Canada).

Ultimele articole

Sf. Efrem Sirul și Imnele Nașterii Domnului

Sf. Efrem Sirul și Imnele Nașterii Domnului

Adevăr revelat în Scripturi, Nașterea Domnului a fost explicată teologic în omilii sau tratate, dar și celebrată în imne sau compoziții poetice destinate cu precădere uzului liturgic. Scrierile aparținând creștinismului siriac se individualizează prin inspirația lor...

Mai multe din Spiritualitate
Sfântul Efrem Sirul, despre teologia raiului în șapte refrene

Sfântul Efrem Sirul, despre teologia raiului în șapte refrene

Raiul izbăvirii: „Binecuvântat este Cel care prin Crucea Sa a deschis ușile Raiului!” Raiul biruinței: „Laudă dreptății Tale, care înalță pe cei biruitori!” Raiul bucuriei: „Binecuvântat Cel care în Raiul Său va da bucurie întristării noastre!” Raiul desfătării: „Prin...

Sfântul Ierarh Nicolae – sărbătoare și icoane

Sfântul Ierarh Nicolae – sărbătoare și icoane

Apărător al dreptei credinţe, Sfântul Ierarh Nicolae, pildă de blândețe, smerenie și milostenie, este cinstit cu deosebită evlavie încă din veacul al V-lea, când se consideră că viaţa sa a fost scrisă și rânduită în Mineiul lunii decembrie. Pomenirea lui se...

Ne mântuim, ajutându-i pe alţii să se mântuiască

Ne mântuim, ajutându-i pe alţii să se mântuiască

Pericopa Evanghelică pe care am citit-o astăzi, înainte de a începe Postul Crăciunului, ne provoacă să medităm la o realitate foarte serioasă, anume aceea că nu ne putem mântui singuri. Oamenii de pe vremea Mântuitorului, ca de altfel şi cei din ziua de astăzi, în...