S-au împlinit șapte ani de la mutarea în eternitate a Părintelui Octavian Nicolae Păstrașcu, protopop al Petroșaniului, socotit între localnici „patriarhul momârlanilor”, pentru anvergura personalității sale, pentru grija față de păstoriți, pentru ctitoriile sale. În zona Văii Jiului, nu au mai existat preoți care să se bucure de un asemenea prestigiu. Cei care l-au cunoscut, ierarhi, preoți sau simpli credincioși, au alcătuit un volum comemorativ care a fost publicat, la împlinirea acestor șapte ani, la editura Renașterea, sub îngrijirea părintelui Natanael Zanfirache.
„S-au împlinit şapte ani de când Părintele Octavian Pătraşcu nu mai este printre noi. Sunt însă viu întipărite, în inima celor ce l-au cunoscut, chipul său ascetic, trupul său subţire şi deşirat spre Cer, simplitatea gesturilor şi vocea cumpănită. Dar mai presus de toate au rămas roadele unei lucrări preoţeşti făcute «cu timp şi fără timp».Părintele Octavian Pătraşcu a avut o legătură specială cu vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, de la care a primit, în 1965, hirotonia întru preoţie, şi căruia i-a fost colaborator vreme de aproape patru ani.M-am bucurat să-l cunosc pe Părintele Octavian Pătraşcu, pe 7 octombrie 2001, la sfinţirea Bisericii din Petroşani ctitorite de dânsul şi pusă sub ocrotirea «Sfintei Mari Muceniţe Varvara». Cu acest prilej, Părintele Patriarh Teoctist i-a acordat «Crucea Patriarhală». Recunoştinţa Bisericii rămâne în veac faţă de jertfa şi lucrarea acestui ales slujitor, despre care, la Judecată, cu siguranţă mulţi vor da mărturie că l-au avut drept învăţător şi binefăcător.Veşnica lui pomenire din neam în neam!”(† Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei)