Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Cu prilejul aniversării unui sfert de veac de la reînfiinţarea revistei Renaşterea, organul oficial al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, reprezentanţii editurii omonime au hotărât antologizarea unora dintre cele mai interesante studii şi articole într-un volum intitulat Părinţii Bisericii între teologie şi cultură.

Tematica centrală a acestuia o constituie, după cum se poate întrevedea şi din lectura titlului, învăţătura şi modelul pe care îl oferă Sfinţii Părinţi. Cuvântul înainte poartă semnătura părintelui Cătălin Pălimaru, colaborator constant al periodicului şi directorul editurii (pp. 5-10). În cadrul acestuia, el prezintă în chip sintetic structura volumului şi motivează apariţia lui, aratând că universul patristic este unul ,,mereu fascinant pentru omul pasionat de cunoaştere”[1].

            Cele 47 de studii, articole, recenzii sau interviuri ce alcătuiesc corpusul lucrării circumscriu apoi un areal tematic destul de vast, de la eclesiologie la teologia biblică, cea socială, misiologie, spiritualitate sau teologia dogmatică şi poartă atât semnătura unora dintre dascălii Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (părintele Stelian Tofană, părintele Alexandru Moraru, Radu Preda, părintele Ştefan Iloaie, părinţii Ioan Ică senior şi junior), cât şi a unor personalităţii de seamă ale teologiei universale precum episcopul Kallistos Ware (pp. 11-30), cardinalul Thomas Spidlick (pp. 103-120; 133-156), preoţii John Anthony McGuckin (pp. 323-344), Nikolai Uspensky (pp. 397-400) sau Andrew Louth (pp. 157-174).

thomas_spidlik  Materialele publicate abordează de asemenea teme de actualitate precum educaţia teologică (Kallistos Ware), raporturile unor Părinţi celebri, precum Vasile cel Mare, cu spaţiul carpato-danubiano-pontic (părintele Alexandru Moraru), contribuţia spirituală a României la Europa (Thomas Spidlick), actualitatea Sfinţilor Părinţi (Radu Preda) etc.

Foarte interesant este, de exemplu, studiul dedicat viziunii patristice şi neo-patristice asupra discernământului de către cardinalul Thomas Spidlick. El defineşte înţelepciunea ca fiind apanajul bătrânilor şi face o scurtă incursiune atât în în istoriografia termenului, cât şi în semantica lui:

,,Înţelepciunea e apanajul bătrânilor. Singura dificultate – şi ea nu are o soluţie simplă – e următoarea: la ce vârstă începe bătrâneţea care prisoseşte înţelepciune şi cum se manifestă aceasta? În cazul nostru e vorba de maturitatea de a-i îndruma pe alţii pe calea spirituală şi de a deveni părintele lui duhovnicesc. Monahii Egiptului au fost cei dintâi care şi-au atribuit titlul de ,,părinte”: abba sau αββα (dacă era vorba de bărbaţi) sau amma dacă era vorba de femei. Termenul a făcut carieră în limbile creştine (până la acel ,,monsieur l’abbe” din limba franceză). Şi aceasta în ciuda interdicţiei explicite a Evangheliei: ,,pe nimeni să nu numiţi părinte pe pământ pentru că unul este Tatăl vostru care este în ceruri” (Matei 23, 9)[2].

Apoi, teologul apusean se concentrează asupra felului în care se manifestă acest dar al discernământului la Sfântul Serafim de Sarov, corelând manifestările lui cu cele deja cunoscute din teologia patristică mai veche.

Foarte interesante sunt şi ideile exprimate de către părintele John Antony McGuckin de la Columbia University (SUA) cu privire la importanţa ideilor Sfinţilor Părinţi în societatea contemporană. El dezamorsează de-a dreptul anumite clişee ce caracterizează gândirea creştină de azi, arătând că gândirea Sfinţilor Părinţi se caracterizează deopotrivă prin pragmatism şi actualitate, ea nefiind un apanaj exclusiv al exerciţiului sofiologic:

,,Părinţii au fost abordaţi adesea într-o manieră care i-a transformat într-o componentă aridă 86971eef2fa agendei teologice. Mulţi oameni, în special din afara lumii ortodoxe, îi consideră pe Părinţi ca extrem de sofistici şi cred că au puţine răspunsuri de oferit lumii contemporane şi problemelor cu care se confruntă Biserica în comunicarea cu aceasta. Aceasta era o stare de lucruri tristă şi se datora manierei anemice în care Părinţii erau predaţi în şcoli. Când cineva îi reciteşte pe Părinţi, îi este evident cât de captivanţi sunt aceşti teologi primari. Ei au fost suflete profund religioase care erau în acelaşi timp maeştri în comunicarea Evangheliei unei sofisticate culturi elenistice, care la vremea ei trecea prin transformare şi revoluţie. În multe privinţe, această lume este asemănătoare timpurilor noastre” (p. 325).

Acestor studii li se adaugă desigur o pleiadă de alte cercetări, la fel de interesante şi ele, al căror mesaj este încă actual. Antologizarea lor în acest volum certifică încă o dată faptul că periodicul lunar al Arhiepiscopiei clujene a reunit de-a lungul timpului în paginile lui opiniile unor oameni importanţi ai teologiei timpului nostru şi a fost, din multe puncte de vedere, un adevărat ,,for” cultural şi teologic. La rândul ei, cartea, alături de biografia dedicată Sfântului Grigore Teologul de mai-sus pomenitul teolog american[3], de recenta lucrare a lui Daniel Lemeni, intitulată Duhul a suflat în pustie[4], de volumele dedicate unor personalităţi harismatice contemporane precum Sfântul Siluan Athonitul[5] şi de alte opere cu iz patristici, completează lista publicaţiilor valoroase din palmaresul editurii clujene, înscriindu-o între editurile teologice valoroase.

 

[1] ,,Volumul de faţă reuneşte câteva articole publicate în revista Renaşterea după 1990 (anul reactivării ei), articole ce au ca tematică teologia patristică, modul de teologhisire al Părinţilor, aspecte ce ţin de istoria misiunii lor, dar şi profilul spiritual şi intelectual al unor personalităţi ale lumii teologice contemporane, familiarizaţi cu literatura patristică şi promotori ai culturii propuse de Părinţii Bisericii. În articole, recenzii sau interviurisunt surprinse bogăţiile universului patristic, mereu fascinant pentru omul preocupat de cunoaştere”. ***, Părinţii Bisericii între teologie şi cultură, coll. Restituiri, 3, ed. pr. Cătălin PĂLIMARU, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2014, p. 10.

[2] Paginile 105-106.

[3] John Anthony MCGUCKIN, Sfântul Grigore de Nazianz- o biografie intelectuală , coll. Monografii, 2, trad. de pr. Adrian PODARU, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2013.

[4] Daniel LEMENI, Duhul a suflat în pustie. Lumea duhovnicească a Părinţilor deşertului, coll. Monografii, 5, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2014.

[5] Cf. Harry BOOSALIS, Viaţa duhovnicească ortodoxă după Sfântul Siluan Athonitul, coll. Spiritualitate, 9, trad. Emil MĂRGINEAN, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2014.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro. Începând cu anul 2022 este de asemenea eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec (Canada).
Mai multe din Cărți vechi și noi
Pr. Nicu Dumitrașcu, Cele șapte personalități de la Niceea (325) – rolul lor în cadrul primelor frământări ecumenice majore ale lumii creștine, Ediția a III-a revizuită, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2019.

Pr. Nicu Dumitrașcu, Cele șapte personalități de la Niceea (325) – rolul lor în cadrul primelor frământări ecumenice majore ale lumii creștine, Ediția a III-a revizuită, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2019.

Cu certitutine, părintele profesor universitar dr. Nicu Dumitrașcu este unul dintre teologii români cu cea mai mare vizibilitate în spațiul Occidental. Întrucât în ultima vreme a publicat cu precădere texte în străinătate, în limbi de circulație internațională, la...

Pr. Prof. Nicolae Vasiu, pr. prof. Ioan Bunea, Episcopul Nicolae Ivan (1855-1936). Ctitor al reînviatei Eparhii a Vadului, Feleacului și Clujului. Studii și documente, ediția a II-a, îngrijită de pr. Iustin Tira, Editura Renașterea, 2015.

Pr. Prof. Nicolae Vasiu, pr. prof. Ioan Bunea, Episcopul Nicolae Ivan (1855-1936). Ctitor al reînviatei Eparhii a Vadului, Feleacului și Clujului. Studii și documente, ediția a II-a, îngrijită de pr. Iustin Tira, Editura Renașterea, 2015.

Prin grija părintelui Iustin Tira, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, ampla monografie dedicată de către părinții Nicolae Vasiu și Ioan Bunea episcopului ctitor Nicolae Ivan al Clujului, a cunoscut, în anul 2015,...

30 de ani de slujire arhierească şi o carte de sărbătoare

30 de ani de slujire arhierească şi o carte de sărbătoare

S-au împlinit (n.r. la 25 februarie 2020) 30 de ani de când Mitropolitul Andrei al Clujului era înscăunat ca Arhiepiscop de Alba Iulia. Ani de bucurii duhovniceşti pentru credincioşii din Capitala reîntregirii, acolo unde Arhiepiscopul Andrei a sădit cu mare drag...