Patriarhul Nicodim Munteanu

de | sept. 30, 2020

Cel despre care vă invit să vorbim astăzi este cel de-al doilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu. Succesorul lui Miron Cristea s-a născut la data de 6 decembrie a anului 1864 în localitatea Pipirig din județul Neamț. A plecat la Domnul la 27 februarie 1948, răpus de o suferință pulmonară. Anumite voci nu exclud nici implicarea unei mâini criminale în evenimentul sfârșitului său.

După ce a studiat la Seminarul „Veniamin Costachi” din Iași între anii 1882 și 1890, a absolvit, în anul 1895, licența la Academia duhovnicească de la Kiev. Cu un an înainte fusese tuns în monahism la mănăstirea Neamț, sub numele de Nicodim și hirotonit ierodiacon la Iași. Ulterior, în 1896, va deveni ieromonah. Proaspăt licențiat, va fi de asemenea numit predicator la catedrala mitropolitană din Iași, iar între anii 1898 și 1902, va fi numit vicar al mitropoliei Moldovei.

Între anii 1902-1909, activitatea sa se va desfășura pe meleaguri învecinate celor în care fusese anterior, căci, va deveni vicar al Episcopiei Dunării de Jos. Vreme de 1 an, între 1908 și 1909, va fi și director al Seminarului „Sfântul Andrei” din Galați, context în care se va preocupa și de formarea tinerelor caractere. În 1909, va fi ales arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei, cu titlul de „Băcăuanul”, fiindu-i de un real folos mitropolitului cărturar Pimen Georgescu. Va rămâne însă, doar vreme de 3 ani arhiereu vicar, căci la 18 februarie 1912, va fi ales episcop de Huși. Înscăunarea va avea loc la 3 martie 1912. Va rămâne aici până la 31 decembrie 1923, la retragerea din scaun. În acest context, între luna iunie a anului 1918 și luna decembrie a anului următor, va fi și locțiitor de arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului. În plus, pentru activitatea culturală prodigioasă desfășurată, va fi ales, la 5 octombrie 1918, membru de onoare al Academiei Române, iar în anul 1920, va deveni „doctor honoris causa” al prestigioasei Facultăți de Teologie din Cerănuți.

Retragerea din scaunul vlădicesc îl va aduce pe episcopul Nicodim din nou la mănăstirea Neamț, de această dată ca stareț. Aici se va ocupa nu doar de revigorarea vieții duhovnicești, ci și a celei culturale. Așa se face că, în perioada ce va precede alegerea lui în scaunul mitropolitan de la Iași, aici se vor tipări o mulțime de cărți de teologie, sau de utilitate pastorală și spirituală. În luna ianuarie a anului 1935, va fi ales mitropolit al Moldovei, iar în 1939, va deveni cel de-al doilea Patriarh al României, păstorind în condiții grele pentru istoria țării noastre, dar cu rezultate frumoase.

Înspre finalul păstroririi sale, istoria a păstrat momente ce consfințesc curajul său în raport cu oameni ce doreau sovietizarea României, fapt ce a făcut chiar ca asupra decesului său să planeze anumite suspiciuni.

De numele și activitatea cărturărească a Patriarhului Nicodum se leagă de asemenea susținute eforturi de traducere a Bibliei din 1944 în limba română. De altfel, dânsul a fost, prin tot ceea ce a făcut un mare traducător de carte bisericească și un ctitor de cultură.

Iată, chipul unui om aparte, ce a lăsat o urmă de neșters atât în inimile celor care l-au cunoscut, cât și în istoria Bisericii Ortodoxe Române, devenind nu doar unul dintre păstorii ei cei mai de seamă, ci chiar Patriarhul acesteia.După cele aflate aici, sunt sigur că, de acum înainte, când veți auzi numele lui, veți tresări cu emoție. Și când veți lectura Biblia, ar fi potrivit să îndreptați un gând pios și înspre unul dintre oamenii aparte care au trudit la tălmăcirea ei.

Patriarhul Nicodim Munteanu
Fapte și personaje ale istoriei

 
Play/Pause Episode
00:00 / 6:06
Rewind 30 Seconds
1X
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Ierom. Maxim Morariu</a>

Ierom. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Mai multe

Pronia dumnezeiască

Pronia dumnezeiască

Lucrarea prin care Dumnezeu se îngrijește în permanență de lume, de creația Sa, se numește pronie sau providență. Prin pronie, Dumnezeu păstrează lumea în totalitatea ei, precum și fiecare lucru și ființă în parte. El nu numai că a adus la lumină zidirea, dar după ce...

Sfânta Cuvioasă Atanasia, model de devotament și iubire

Sfânta Cuvioasă Atanasia, model de devotament și iubire

Atanasia s-a născut în Antiohia în familia zlătarului Ioan, unul dintre cei mai de seamă lucrători de aur şi argint din oraș. Familia sa a învățat-o să muncească și să se roage, să postească și să fie ascultătoare și bună. La vârsta potrivită s-a căsătorit cu...

Repere ale lumii postmoderne. Morală și societate

Repere ale lumii postmoderne. Morală și societate

În ediția de debut a emisiunii Cultură, morală, societate. Repere pentru o viață creștină, discutăm împreună cu domnul drd. Gabriel Noje despre contextul lumii postmoderne, repere și provocări pentru omul contemporan. De asemenea, am încercat să trasăm câteva direcții...