Pavel Dan și satul românesc din Câmpia transilvană

de | ian. 27, 2021

Vă propun să vorbim astăzi despre unul dintre marii scriitori români ai perioadei interbelice. Critica literară a afirmat cu privire la dânsul că a fost cel care a cântat cel mai frumos Câmpia Transilvaniei în scrierile sale. Este vorba despre  nuvelistul Pavel Dan. Născut la 3 septembrie 1907 în satul Clapa, aflat la acea vreme în comitatul Turda, dânsul va pleca, din nefericire prea devreme dintre noi, la 2 august 1937, răpus de cancer.

Fiul morarului din satul aflat în vecinătatea Tritenilor va urma clasele primare în timpul Primului Război Mondial, în localitatea natală. Deși experiența de școală îl va dezamăgi, contactul cu cărțile și faptul de a învăța să citească îi va produce o mare bucurie. Odată cu sfârșitul Marelui Război, la Turda, liceul maghiar va deveni liceul „Regele Ferdinand”. Aici va studia o vreme și Pavel Dan. Dintre toți dascălii, Teodor Mureșanu, va fi singurul care-l va cuceri. Cei doi vor avea, în decursul timpului, o frumoasă colaborare. În 1922, profesorul va înființa Societatea de lectură „Titu Maiorescu”, după modelul faimoasei Virtus Romana Rediviva, de la Gimnaziul grăniceresc năsăudean. Tânărul aflat în proces de afirmare, va activa aici, unde-și va face debutul și va desfășura o interesantă muncă editorială.  

În 1924, din pricina situației materiale precare, scriitorul va apela la ajutorul unchiului său, Paul, care-l va duce la Tulcea, unde va urma clasa a cincea de liceu. Se va întoarce în anul următor la Turda, unde, împreună cu cumnatul Eugen Giurgiu, se vor susține în școală dând meditații. Liceul îl va încheia totuși la Tulcea, în 1927, ajutat fiind din nou de către unchiul său. Tot atunci se va înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității clujene, secția română-latină. După absolvirea facultății, va activa o vreme ca profesor la Liceul de băieți din Blaj. Din păcate, se va îmbolnăvi în curând de cancer, fiind spitalizat la Cluj și Viena și va deceda, în vârstă de abia 30 de ani, la clinica Sturdza din capitala Transilvaniei. Necrologul i-l va rosti Ion Agârbiceanu, cu care critica îl va asemăna ulterior, sesizând anumite similitudini de stil și mesaj, fără ca prin aceasta să-i nege totuși originalitatea.

Ca scriitor, va debuta în revista Fire de tort a societății literare a liceului turdean. El va fi și cel care o va edita, desfășurând o muncă susținută ca redactor. Deși periodicul va fi, conform părerilor specialiștilor, unul mediocru, faptul că scriitori ca el au ajuns să publice acolo e important. Va publica apoi de timpuriu în diferite periodice din spațiul românesc, texte interesante de proză, inspirate din viața țăranului român din câmpia Transilvaniei. Pe patul de moarte, va scrie nuvela Iobagii, care va obține premiul întâi la concursul literar organizat de ziarul România nouă. Post mortem, i se va publica colecția de nuvele Urcan Bătrânul.

Textele lui, de-un realism atroce, nu vin doar să radiografieze viața satului, ci și să ofere adevărate analize cu relevanță etnografică, psihologică sau sociologică. Apreciat din timpul vieții, Pavel Dan va fi redescoperit constant postum, când va fi reeditat în repetate rânduri și tradus în mai multe limbi. Mihail Sebastian îi va ura, la scurtă vreme după plecarea din această lume, să aibă parte de o redescoperie și valorificare postumă pe măsura valorii ideilor sale, iar sculptorul clujean Virgil Fulicea îi va lucra bustul, așezat în fața Colegiului Național Mihai Viteazul din Turda, fosta școală pe care o absolvise. De asemenea, un liceu din Câmpia Turzii va fi botezat cu numele său, iar o stradă din orașul de care l-au legat atâtea amintiri, îi va purta numele.

Inspirate de modele reale, personaje precum Urcan bătrânul, nuvele lui vor face o lungă carieră în literatura română contemporană, supraviețuindu-i mulți ani scriitorului. În plus, ideile lui vor face obiectul unor analize literare interesante și al unor reeditări succesive. Cercetătorii care se vor opri asupra lor, vor fi de asemenea numiți paveldaniști. Unul dintre cei mai importanți paveldaniști contemporani este considerat astăzi profesorul Aurel Podaru de la Beclean, care este consătean al marelui scriitor. Dânsul, alături de alți autori contemporani, editează și astăzi periodicul Paveldaniștii.

Radio Renasterea
Pavel Dan și satul românesc din Câmpia transilvană
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Mai multe

Rolul trupului Mântuitorului în timpul Sfintelor Pătimiri

Rolul trupului Mântuitorului în timpul Sfintelor Pătimiri

Stimați ascultători, ediția de săptămâna aceasta a emisiunii noastre o dedicăm Sfintelor Pătimiri ale Domnului Iisus Hristos, mai precis, asupra modului în care, Mântuitorul biruiește în trupul Său moartea fiziologică, așa cum afimăm și în troparul Invierii, „cu...

Săptămâna Patimilor Domnului

Săptămâna Patimilor Domnului

Primele trei zile ale Săptămânii Mari și Sfinte a Patimilor, respectiv Luni, Marți și Miercuri, formează ceea ce numim noi în limbajul liturgic Triduumul Mirelui sau Triduumul pascal, zile în care Îl celebrăm pe Hristos ca Mire al Bisericii. Este vorba de trei zile de...

Ion Agârbiceanu – Patriarhul literaturii române – partea a doua

Ion Agârbiceanu – Patriarhul literaturii române – partea a doua

În cadrul acestei ediții a emisiunii „Oameni de ieri și de azi”, părintele Maxim Morariu continuă dialogul cu domnul prof. univ. dr. Ilie Rad de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității „Babeș-Bolyai”, Departamentul...