Pentru ce ucenicii Tăi nu postesc? (Vineri, săptămâna a 2-a după Rusalii)

de | iul. 2, 2021

Evanghelia zilei: Luca 9, 14-17

În vremea aceea au venit la Iisus ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc? Și Iisus le-a zis: Pot, oare, nuntașii să fie triști câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, iar atunci vor posti. Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta se va desface de haină și se va face o ruptură și mai rea. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altminteri burdufurile crapă, vinul se varsă și burdufurile se aruncă; ci pun vin nou în burdufuri noi și amândouă se păstrează împreună.

„Pentru ce ucenicii Tăi nu postesc?”

Ioan Botezătorul, ca Înaintemergător al Domnului Hristos, i-a pre­gătit pe oameni pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. Cu toate că a fost un om din pustie, un om care nu poate fi urmat de cei mulţi, i-a înţeles pe oameni şi societatea omenească, în general. Fiind întrebat de oameni: „Ce să facă să se mântuiască?”, i-a îndrumat pe fiecare, ca unul ce era plin de Duhul Sfânt.

Şi au întrebat vameşii: Ce să facem, ca vameşi? Să nu mai fim va­meşi?” Vameşii erau urgisiţi, pentru că erau funcţionari romani, evrei în slujba romanilor. Vameşii şi desfrânatele erau două categorii urgisite de evrei. Deci vameşii l-au întrebat pe Sfântul Ioan Botezătorul – „Ce să facă?” Şi Sfântul Ioan Botezătorul a răspuns: „Nu faceţi nimic mai mult peste ce vă este rânduit”.[1] Adică să nu se îmbogăţească din jafuri, din suprataxe şi aşa mai departe. Deci Sfântul Ioan Botezătorul nu le-a zis: „Să nu mai fie vameşi”, ci să fie corecţi. De ce? Pentru că so­cietatea în care trăia Sfântul Ioan Botezătorul avea nevoie de astfel de funcţio­nari.

L-au întrebat soldaţii ei ce să facă? Sfântul Ioan Boteză­torul a zis:

„Să nu asupriţi pe nimeni, nici să învinuiţi pe nedrept, ci să fiţi mulţumiţi cu solda voastră.” (Lc 3, 14).

Şi au întrebat şi ceilalţi oameni:

„Noi ce să facem?” (Lc 3, 12).

Şi Sfântul Ioan Botezătorul a zis:

„Cel ce are două haine să dea una celui ce nu are şi cel ce are bucate să facă asemenea.” (Lc 3, 11).

Sfântul Ioan Botezătorul a avut în vedere o egalizare a oamenilor, care să se facă din prisos; fiecare să dea din prisosul său celui ce nu are cele de trebuinţă. Bineînţeles că lucrurile nu trebuie înţelese literal, că dacă ai două haine, neapărat trebuie să dai una. Este vorba de un prin­cipiu de viaţă: să fim înţelegători faţă de cel ce are nevoie de ceea ce ai putea să-i oferi tu.

Mai este ceva frumos în viaţa Sfântului Ioan Botezătorul, ceva ce impune aten­ţie şi respect. Faptul că, odată, ucenicii lui şi-au arătat ne­mul­ţumirea şi i-au atras atenţia Sfântului Ioan Botezătorul că după Domnul Hristos se duce mai multă lume decât după el. Atunci Sfântul Ioan Botezătorul a spus:

„Cel ce are mireasă este mire, iar prietenul mirelui se bucură cu bucurie de glasul mirelui.” (In 3, 29).

Şi a adăugat un cuvânt pe care ar trebui să-l avem în vedere ca în­dreptător pentru întreaga noastră viaţă:

„Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez.” (In 3, 30).

Ucenicii lui Ioan Botezătorul nu se ridicau la nivelul învăţătorului lor. Ei erau nelămuriţi de ce ei trebuie să postescă, iar Apostolii, adică ucenicii Domnului Hristos, să fie scutiţi de post. Acesta este motivul pentru care au venit la Domnul Hristos să-i ceară oarecum socoteală:

„Pentru ce noi şi fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?” (Mt 9, 14; Mc 2, 18; Lc 5, 33).

Domnul Hristos le răspunde simplu:

„Pentru că nu a venit încă vremea.”.

Şi pentru că Ioan Botezătorul l-a comparat pe Iisus Hristos cu un mire, Domnul Hristos spune:

„Nu pot prietenii Mirelui să postească atâta vreme cât mirele este cu ei.” (Mt 9, 15; Mc 2, 19; Lc 5, 34).

Pentru a-şi întări spusele Sale Domnul Hristos se foloseşte de pilde luate din viaţa de toate zilele:

„Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, nici vin nou în burdufuri vechi.” (Mt 9, 16 – 17; Mc 2, 21 – 22; Lc 5, 36 – 37).

Potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur cuvintele Domnului Hristos ar avea acest înţeles:

„Ucenicii Domnului n-au ajuns încă destul de puternici, ci au încă nevoie de mult pogorământ; n-au fost încă reînnoiţi de Duhul Sfânt şi nu trebuie pusă povară de porunci peste nişte oameni care sunt încă într-o astfel de stare sufletească.”.[2]

Totuşi, Domnul Hristos le spune ucenicilor lui Ioan Bote­zătorul că vor veni zile în care nu va mai fi cu ucenicii Săi şi atunci ei vor posti. Aceste zile aveau să fie între Patimi şi Înviere. În tot acest răstimp Apos­tolii stăteau închişi de frica iudeilor, fiind în post şi rugăciune.

Postul desemnează o perioadă de aşteptate. Înainte de o sărbătoare mai importantă Biserica a rânduit o zi sau mai multe zile de post. În această perioadă creştinul îşi pregăteşte sufletul pentru a întâmpina cum se cuvine sărbătoarea respectivă.

Cel ce se pregăteşte de sărbătoare ştie şi ce înseamnă postul. Şi pre­gă­tindu-se de post aşteaptă întâlnirea cu Domnul Hristos pe care o aduce sărbătoarea.

[1] Lc 3, 13.

[2] Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, în PSB 23, p. 375.

Meditație la Evanghelia zilei
Meditație la Evanghelia zilei
Pentru ce ucenicii Tăi nu postesc? (Vineri, săptămâna a 2-a după Rusalii)
Pentru ce ucenicii Tăi nu postesc? (Vineri, săptămâna a 2-a după Rusalii)
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/prileapetru/" target="_self">Pr. Petru Ioan Ilea</a>

Pr. Petru Ioan Ilea

Preot, doctor în teologie, hirotonit preot de către Preasfințitul Vasile Someșanul în data de 6 septembrie 2004 pe seama Centrului de Îngrijire și Asistență din Cluj-Napoca, Protopopiatul Cluj II unde a slujit până la data de 15 mai 2010 când a fost transferat la Parohia ,,Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca unde slujește în prezent.

Mai multe

Problema autocefaliilor în perioada modernă: situația bisericească din Ucraina

Pentarhia în Evul Mediu

În continuarea discuțiilor din săptămânile trecute, de data aceasta vă invităm să acultați un nou dialog cu dr. Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie George Barițiu al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, doctor în istorie...