Acest post precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 20 aprilie. Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În postul mare Biserica rememorează întreaga istorie începând cu izgonirea lui Adam din Rai şi sfârşind cu Răstignirea, Moartea şi Învierea lui Hristos Dumnezeu. Perioada în care ne aflăm evocă postul de patruzeci de zile al Mântuitorului Iisus Hristos în pustie pentru a ne învăța smerenia și lupta duhovnicească, lepădarea păcatelor și neputințelor noastre, și unirea cu Dumnezeu.

Începem pe 3 martie 2025 Postul cel Mare. El va dura până pe 19 aprilie 2025. Prilejul este minunat pentru a ne întări din punct de vedere spiritual. Ne vom ruga mai mult, pentru că Sfântul Ioan Scărarul ne spune: „Rugăciunea este, după însușirea ei, însoțirea și unirea omului și a lui Dumnezeu; iar după lucrare, susținătoarea lumii”. Vom posti de bucate, pentru că același Sfânt ne zice: „Cunoaște că de multe ori dracul se așează în stomac și nu lasă pe om să se sature, chiar de ar mânca tot Egiptul și ar bea Nilul întreg”. Vom face lectură bună, mai ales din Sfânta Scriptură, și vom încerca să fim mai reculeși. Ne vom spovedi bine și vom încerca să ne îmbunătățim viața. Vom fi buni și milostivi cu cei din jurul nostru.

Dar mai ales, vom participa la sfintele slujbe. Duminica la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, sâmbătă la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, miercurea și vinerea la Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul. Și să nu uităm slujbele de seară, în mod special Vecernia de duminică, după care vom medita la o cerere din Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul.

Ne este limpede tuturor că problemele din lume sunt multe și nădăjduim să le depășim cu ajutorul rugăciunii și postului.

Vă dorim un post binecuvântat și cu folos, spune Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Ariepiscopul Vadului Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Prima saptamana a postului Sfintelor Paști are un caracter liturgic deosebit.

Postul Mare începe cu Vecernia din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau „Vecernia Iertării”. Această deumire vine de la ritualul care are loc în timpul slujbei, în cadrul căruia slujitorii se îmbrățișează cerându-și iertare în mijlocul bisericii, pentru a intra cu inimile curate în Post. Această rânduială a fost săvârșită duminică seara și în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

Primele două zile, luni și marți, sunt aliturgice iar dimineața se oficiază Rânduiala Ceasurilor. Seara se citește Pavecernița Mare și Canonul Sfântului Andrei Cretanul. Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, şi integral în joia din săptămâna a cincea a Postului Sfintelor Paşti.

Începând cu ziua de mierecuri a primei săptămâni a Postului Mare se oficiază Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite. Sâmbăta se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici ale acestui post Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Sfânta Liturghie a Darurilor nu este de fapt o Liturghie propriu-zisă, pentru că nu este aducere de jertfă. Jertfa s-a săvârșit duminica, atunci când s-a pregătit împărtășania, iar împărtășirea credincioșilor se face în cadrul slujbei de seară, în cadrul vecerniei, la Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite. Vom observa aici două cicluri: ciclul euharistic, în paralel cu ciclul Liturghiei timpului, adică a laudelor bisericești.

În toate zilele postului mare noi săvârșim laudele bisericești, Utrenia, Ceasurile, Vecernia, Pavecernița Mare, la care cântăm în primele zile și Canonul Sfântului Andrei Cretanul. Dincolo de acestea, există și zilele liturgice de sâmbătă și duminică, atunci când săvârșim Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, respectiv Liturghia Sfântului Vasile cel Mare în post, spune Arhim. Simeon Pintea, Eclesiarhul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca.

În timpul Postului Mare, sâmbetele au o importanţă deosebită. Pe lângă faptul că sunt zile euharistice, în care se săvârşeşte liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, ele sunt şi zile de pomenire a morţilor, cu excepţia Sâmbetei celei Mari, când cinstim pe Însuşi Fiul lui Dumnezeu în mormânt.

Canonul Sfântului Andrei Cretanul

În prima săptămână a Postului Mare și la Denia din Joia săptămânii a cincea se oficiază în Biserica Ortodoxă slujba Canonului celui Mare. Scopul acestui canon, scris de Sfântul Andrei Crtanul este să ne aducă aminte de starea noastră de păcătoșenie, de necesitatea chemării numelui lui Iisus Hristos în inima noastră și de importanța pe care o are pocăința în viața noastră.

Din punct de vedere al structurii, canonul este un imn liturgic alcătuit din peste 250 de stihiri, organizate în nouă cântări.

Autorul Canonului, Sfântul Andrei Cretanul, s-a născut în Damascul Siriei, în jurul anului 660 d.Hr. și a trecut la Domnul în preajma anului 740 d. Hr.