Pentru creștinii ortodocși a început Postul Mare

de | mart. 7, 2022

Acest post precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 24 aprilie. Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În postul mare Biserica rememorează întreaga istorie începând cu izgonirea lui Adam din Rai şi sfârşind cu Răstignirea, Moartea şi Învierea lui Hristos Dumnezeu. Perioada în care ne aflăm evocă postul de patruzeci de zile al Mântuitorului Iisus Hristos în pustie pentru a ne învăța smerenia și lupta duhovnicească, lepădarea păcatelor și neputințelor noastre, și unirea cu Dumnezeu.

Postul Mare este răstimp de despătimire, de îndreptare și de sfințire a vieții. Mijloacele pe care Biserica ni le pune la îndemână sunt multe. În primul rând în această perioadă ne abținem de la mâncărurile de dulce, dar în mod special înmulțim rugăciunea, pentru că rugăciunea și postul înfrățindu-se, ne ajută să ne ridicăm din starea de păcătoșenie în care zăcem, înspre Dumnezeu. La rugăciune și la post se mai adaugă lectura și meditația religioasă. În post ne rugăm mai mult, mergem mai des la biserică, dar în același timp facem și lectură religioasă. Toate acestea culminează cu o bună spovedanie, pentru că postul este perioadă de pocăință, spune Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Ariepiscopul Vadului Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Prima saptamana a postului Sfintelor Paști are un caracter liturgic deosebit.

Postul Mare începe cu Vecernia din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau „Vecernia Iertării”. Această deumire vine de la ritualul care are loc în timpul slujbei, în cadrul căruia slujitorii se îmbrățișează cerându-și iertare în mijlocul bisericii, pentru a intra cu inimile curate în Post. Această rânduială a fost săvârșită duminică seara și în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

Primele două zile, luni și marți, sunt aliturgice iar dimineața se oficiază Rânduiala Ceasurilor. Seara se citește Pavecernița Mare și Canonul Sfântului Andrei Cretanul. Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, şi integral în joia din săptămâna a cincea a Postului Sfintelor Paşti.

Începând cu ziua de mierecuri a primei săptămâni a Postului Mare se oficiază Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite. Sâmbăta se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici ale acestui post Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

 

Sfânta Liturghie a Darurilor nu este de fapt o Liturghie propriu-zisă, pentru că nu este aducere de jertfă. Jertfa s-a săvârșit duminica, atunci când s-a pregătit împărtășania, iar împărtășirea credincioșilor se face în cadrul slujbei de seară, în cadrul vecerniei, la Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite. Vom observa aici două cicluri: ciclul euharistic, în paralel cu ciclul Liturghiei timpului, adică a laudelor bisericești.

În toate zilele postului mare noi săvârșim laudele bisericești, Utrenia, Ceasurile, Vecernia, Pavecernița Mare, la care cântăm în primele zile și Canonul Sfântului Andrei Cretanul. Dincolo de acestea, există și zilele liturgice de sâmbătă și duminică, atunci când săvârșim Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, respectiv Liturghia Sfântului Vasile cel Mare în post, spune Arhim. Simeon Pintea, Eclesiarhul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca.

În timpul Postului Mare, sâmbetele au o importanţă deosebită. Pe lângă faptul că sunt zile euharistice, în care se săvârşeşte liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, ele sunt şi zile de pomenire a morţilor, cu excepţia Sâmbetei celei Mari, când cinstim pe Însuşi Fiul lui Dumnezeu în mormânt.

Canonul Sfântului Andrei Cretanul

În prima săptămână a Postului Mare și la Denia din Joia săptămânii a cincea se oficiază în Biserica Ortodoxă slujba Canonului celui Mare. Scopul acestui canon, scris de Sfântul Andrei Crtanul este să ne aducă aminte de starea noastră de păcătoșenie, de necesitatea chemării numelui lui Iisus Hristos în inima noastră și de importanța pe care o are pocăința în viața noastră.

Din punct de vedere al structurii, canonul este un imn liturgic alcătuit din peste 250 de stihiri, organizate în nouă cântări.

Autorul Canonului, Sfântul Andrei Cretanul, s-a născut în Damascul Siriei, în jurul anului 660 d.Hr. și a trecut la Domnul în preajma anului 740 d. Hr.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Tabără pentru voluntarii din asociaţiile de tineret clujene

Tabără pentru voluntarii din asociaţiile de tineret clujene

În perioada 4–6 noiembrie, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a organizat o tabără oferită ca răsplată pentru voluntarii din asociațiile și grupurile parohiale de tineret clujene care s-au implicat în organizarea taberelor de copii, adolescenți și tineri...

Hramul Bisericii „Sfântul Ierarh Nectarie” din Municipiul Dej

Hramul Bisericii „Sfântul Ierarh Nectarie” din Municipiul Dej

În ziua pomenirii  Sfântului Ierarh Nectarie, la biserica din Municipiul Dej care-i poartă hramul, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltprasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului. Slujba a fost oficiată în noua biserică de zid. Au fost...