PF Justinian Marina – iconom desăvârșit

Preafericitul Justinian Marina a fost al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A păstorit într-o vreme de restriște în care regimul comunist încerca să reducă importanța religiei în societate.

Ioan Marina s-a născut la data de 22 februarie 1901, în satul Suiești, județul Vâlcea, într-o familie de agricultori. În anul 1915 s-a înscris la Seminarul  Teologic „Sfântul Nicolae„ din Râmnicu Vâlcea. După Absolvire (1923) devine învățător la școala primară din satul Olteanca județul Vâlcea. După un an, adică în 1924, este transferat la școala primară din Băbeni.  S-a căsătorit cu Lucreția Popescu, fiica preotului Pavel Popescu, după care este hirotonit preot în acest sat.

Un an mai târziu, în 1925 se înscrie la Facultatea de Teologie din București.

În anul 1932, PS Vartolomeu Stănescu al Râmnicului l-a numit în funcția de director al Seminarului Teologic „Sf. Nicolae”. Cu această ocazie a fost transferat din parohia sa din Băbeni. A devenit preot slujitor la catedrala episcopal din Râmnic. Un an mai târziu, în 1933,  a fost transferat, la cererea sa, la Parohia „Sf. Gheorghe” din Râmnicu Vâlcea.

În anul 1935, pe când avea 34 de ani soția sa pleacă din această lume. A fost nevoit să-și crească singur cei doi copii ai săi: Silvia și Ovidiu. În anul 1939 a fost mutat din funcția de director al Seminarului în funcția de director al tipografiei eparhiale, care la acea vreme avea restanțe la furnizori. În numai opt luni a reușit să achite toate datoriile tipografiei.

Mitropolitul Moldovei Irineu Mihălcescu era bolnav.   Arhierul-vicar Valeriu Moglan Botoșăneanul era în vârstă și îi era greu să facă față administrației de unul singur. Era neapărată nevoie de o persoană tânără, energică și capabilă, cu spirit de conducere foarte bun,  care să-i ajute să refacă  Eparhia, grav afectată de război. În  anul 1945, mitropolitul Irineu solicită Ministerului Cultelor să înființeze un al doilea post de arhiereu-vicar la Mitropolia Moldovei. În acest post a fost ales preotul Ioan Marina. La data de 11 august 1945 este tuns în monahism, unde a primit numele de Justinian, iar în următoarea zi este hirotonit arhiereu cu titlul de „Vasluianul”.

Doi ani mai târziu, mitropolitul  Moldovei Irineu Mihălcescu se retrage din scaun pe motiv de boală și de bătrânețe. În locul său a fost numit Justinian Marina. S-a dovedit un bun gospodar în această eparhie. Multe biserici și clădiri avariate de război au fost restaurate și a ajutat pe orfani, văduve și invalizi prin ajutor material. De asemenea a înființat cantine sociale pentru cei nevoiași.

La data de 27 februarie 1948, patriarhul Nicodim Munteanu a trecut la cele veșnice. În locul său a fost ales patriarh Justinian Marina.

A păstorit într-o vreme de restriște, în care regimul comunist încerca  treptat să elimine elementul religios din viața socială. Cea mai agresivă tentativă a fost în timpul fenomenului numit „Lichidarea Mănăstirilor”. Prin Decretul de Stat 410 din 1959 laicii puteau fi monahi doar dacă au împlinit vârsta de 55 de ani.  Prin acest decret circa 5 000 de monahi,monahii,frați și surori au fost scoși din mănăstiri, fiind obligați să se întoarcă în viața de lume. Pentru că numărul călugărilor a scăzut, mănăstirile nu mai puteau fi umplute, așa că Statul a desființat 62 de mănăstiri și schituri ortodoxe, pe care le-a transformat în în lăcașuri seculare, cum ar fi restaurant, cârciumă, fermă, depozit sau sediu științific. Prin negocieri, Patriarhul Justinian a reușit să aplaneze situația. Era un aprig apărător al monahismului. Pentru a demonstra că monahii nu sunt inutili societății a impus din anul 1949 noi condiții de intrare în călugărie. Acestea prevedeau cunoașterea unei meserii, posedarea unui certificat de absolvire a șapte clase și un certificat de absolvire a Seminarului monahal. De asemenea Patriarhul a dispus înființarea de ateliere, unde monahii să lucreze în special obiecte artizanale. A organizat școli de meserii , unde se învăța pictura, sculptura,  confecționarea veșmintelor și obiectelor bisericești. Încă din cuvântarea de la întronizarea sa, patriarhul Iustinian anunță că mănăstirile trebuie să devină centre de iradiere spirituală și de muncă.

Apropiată de înscăunarea sa a fost reîntregirea cu Transilvania, care a fost pentru un scurt timp sub teroare regimului horthyst. Cu ocazia revenirii, În primul an de la întronizare, s-a întocmit noul Statul de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române. Tot în această perioadă s-a reorganizat învățământul teologic. În  1949 au apărut  revistele Ortodoxia și Studii teologice la București.  În anii următori, sub binecuvântarea patriarhului Justinian s-a tradus din nou Biblia și toate cărțile de cult au fost revizuite și retipărite în ediții noi.  S-au redactat manuale și studii noi în domeniul teologiei. Chiar și patriarhul a publicat în 12 volume sub titlul „Apostolat social” toate cuvântările, pastoralele și articolele sale.  În anul 1955  a avut loc slujba de canonizare a mai multor sfinți români.  De asemenea s-au restaurat biserici și alte clădiri și s-au ridicat altele noi printre care și așezăminte sociale.

Pe plan ecumenic, a făcut vizite în aproape toate Bisericile ortodoxe surori și a vizitat de asemenea prin delegații alte Biserici precum cea romano-catolică și și bisericile vechi orientale. A îndrumat de asemenea participarea noastră la Consiliul Ecumenic al Bisericilor și al altor organizații ecumenice.

Pleacă din această lume la data de 26 martie 1977, la vârsta de 76 de ani, după o lungă perioadă de spitalizare.

Patriarhul Justinian Marina a fost un gospodar excepțional pe tot parcursul vieții sale. Încă din anii de preoție s-a distins pentru calitățile sale de bun iconom. Din acest motiv, a fost mutat de la o funcție la alta pentru a ajuta Biserica într-o vreme dificilă în care cele două Războaie Mondiale au adus nenumărate pagube materiale. De asemenea a reușit să ducă o politică de echilibru între stat și Biserică.  Cu multă diplomație a reușit să mulțumească cerințele comuniștilor, dar în același timp  a salvat integritatea Bisericii Ortodoxe Române.

 

Surse:

Pr. Prof.dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. III, Iași, 2008, pp.430-431

Lucaci Laurențiu, Lichidarea Mănăstirilor, Univesitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Justinian_Marina

https://doxologia.ro/patriarhul-justinian-marina

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
PF Justinian Marina – iconom desăvârșit
Loading
/
Gerard van Swieten – medicul împărătesei Maria Terezia

Gerard van Swieten – medicul împărătesei Maria Terezia

Gerard van Swieten a fost medicul personal al împărătesei Maria Terezia. A făcut reforme în învățământul medical, a îmbunătățit sistemul sanitar și a luptat contra superstiției vampirilor. Gerard van Swieten s-a născut la data de 7 mai 1700 în Leiden. Tatăl său era...

Filip Lazăr – compozitor român

Filip Lazăr – compozitor român

Considerat un mare talent, cel mai relevant compozitor român după George Enescu. Astăzi vom vorbi despre Filip Lazăr. S-a născut într-o familie cu înclinaţii muzicale, mama sa oferindu-i primele lecții de pian. Şi-a continuat pregătirea cu Paulina Moscovici (pian),...

Stanisław Moniuszko – compozitor polonez

Stanisław Moniuszko – compozitor polonez

Stanisław Moniuszko este un compozitor polonez foarte apreciat la nivel național. Este considerat fondatorul școlii naționale poloneze de operă. Compozițiile sale, deși cunoscute în special în Polonia au reușit să-și facă loc și în repertoriul muzical al orchestrelor...

Audrey Hepburn – un model de frumusețe și eleganță

Audrey Hepburn – un model de frumusețe și eleganță

Una dintre cele mai apreciate actriţe de la Hollywood, fascinanta Audrey Hepburn, este considerată şi în prezent cea mai frumoasă femeie din toate timpurile și de asemenea a fost numită Ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, dedicându-se cu dăruire acestei misiuni până în...

Nicolae Mavrocordat – primul domn al „epocii fanariote”

Nicolae Mavrocordat – primul domn al „epocii fanariote”

Nicolae Mavrocordat a fost primul domn al „epocii fanariote”. A încercat să fie un domn drept. Chiar dacă a făcut greșeli a învățat din ele și nu le-a mai repetat. S-a străduit să facă să fie bine pentru popor. A încercat să modernizeze relațiile dintre domnitor și...