Pr. Nicu Dumitrașcu, Cele șapte personalități de la Niceea (325) – rolul lor în cadrul primelor frământări ecumenice majore ale lumii creștine, Ediția a III-a revizuită, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2019.

de | feb. 18, 2021 | Cărți vechi și noi

Cu certitutine, părintele profesor universitar dr. Nicu Dumitrașcu este unul dintre teologii români cu cea mai mare vizibilitate în spațiul Occidental. Întrucât în ultima vreme a publicat cu precădere texte în străinătate, în limbi de circulație internațională, la edituri prestigioase precum Taylor & Francis din New York (a se vedea: Nicu Dumitrașcu, Basil the Great: Faith, Mission and Diplomacy in the Shaping of Christian Doctrine, Taylor & Francis, New York, 2018), e o adevărată bucurie când cititorul reușește să descopere o lucrare a dânsului și în limba română.

Recent ajuns la ediția a treia, volumul intitulat: Cele șapte personalități de la Niceea (325) – rolul lor în cadrul primelor frământări ecumenice majore ale lumii creștine, apărută la editura clujeană Napoca Star în anul 2019, este unul dintre aceste excepții, care-l reliefează pe patrologul și preotul clujean și orădean deopotrivă, drept un scriitor ce se citește ușor și vorbește despre lucruri cu caracter de noutate. Frumoasele medalioane dedicate celor șapte personalități importante care au jucat un rol în dezbaterile din cadrul Sinodului Întâi Ecumenic de la Niceea, respectiv Arie (p. 9-34), Alexandru al Alexandriei (p. 46-61), Eusebiu de Nicomidia (p. 77-107), Eusebiu de Cezareea (p. 113-131), Osiu de Cordoba (p. 142-158), Constantin cel Mare (p. 171-192) și Atanasie al Alexandriei (p. 205-220), sunt acompaniate de interesante anexe, ce conțin documentele fundamentale ale problematicilor pe care ei le-au adus în discuție.

Bazată pe o amplă bibliografie (p. 226-237) străină (cu precădere în limbile franceză și engleză), lucrarea vine să-l invite pe cititor la cunoașterea, într-o altfel de manieră, a celui dintâi sinod ce a reunit elitele creștinătății, spre a dezbate o problemă spinoasă. Outcome-urile teologice ale sinodului sunt prezentate pornind de la interesante analize prosopografice. Părintele Nicu Dumitrașcu ține să vorbească despre toți marii partitipanți la eveniment, indiferent de partida din care au făcut parte, prezentându-le deopotrivă calitățile și scăderile. Dânsul vine apoi să-și întărească spusele, prin intermediul documentelor pe care le oferă în cadrul anexelor fiecăruia dintre capitole.

Despre dezideratul de a oferi o panoramă a evenimentului și o evaluare distantă, obiectivă, a celor prezentate aici, pornind de la biografiile protagoniștilor, dar și despre geneza întregului demers vorbește părintele Dumitrașcu în cadrul prefeței celei de-a treia ediții a cărții, arătând că:

„Ideea acestei cărți s-a născut în urma unei discuții pe care am avut-o cu mitropolitul Kallistos Ware, în urmă cu mai mulți ani, în Oxford. Terminasem lucrarea de doctorat și mă întreba ce va urma, ce voi face cu tot materialul bibliografic pe care-l adunasem în toată perioada de pregătire și redactare a lucrării respective care avea în vedere hristologia Sfântului Atanasie cel Mare, în directă legătură cu sinodul de la Niceea, din anul 325, și desigur, cu marile personalități ale perioadei respective.

Deși sunt un mare admirator al ilustrului ierarh alexandrin și al învățăturii pe care a articulat-o în lucrările sale, sunt deopotrivă fascinat de modul în care suținătorii celor două partide aflate în opoziție vis-a-vis de doctrina niceeană au înțeles să-și asume rolurile respective. Fiecare personaj în parte are și calități și defecte, iar reliefarea doar a unora dintre acestea în funcție de afiliația lor confesională (mai degrabă a apartenenței lor regionale, sau a tributului școlii în care s-au format), ar fi o greșeală. De aceea, m-am decis să utilizez informațiile pe care deja le aveam și să încerc să trec, chiar și într-o mică măsură, dincolo de „ușile închise” ale primului sinod ecumenic din istoria creștinătății”. (p. i).

Dacă nume precum Eusebiu de Nicomidia, Eusebiu de Cezareea, Constantin cel Mare sau Atanasie al Alexandriei au o sonoritate aparte și spun destul de multe lucruri, deopotrivă specialiștilor într-ale teologiei de școală, cât și pasionaților, depre biografia lui Arie, cea a lui Osiu de Cordoba, cea a lui Eusebiu de Nicomidia sau cea a lui Alexandru al Alexandriei, sunt destul de puțin cunoscute publicului larg. În acest context, reconstrucția biografică de care aceștia beneficiază, în ciuda penuriei de surse, și care este una reușită și din perspectivă stilistico-filologică, nu doar teologică, se constituie într-un fapt binevenit. În plus, trecerea în revistă a anumitor evenimente și dezbateri cu care aceștia au avut legătură, constituie și ea un aspect de inedit al lucrării, ce o califică în rândul operelor teologice care aduc un suflu proaspăt și elemente de noutate în teologia românească, fapt, ce din păcate, a devenit mai rar în ultima vreme.

Datorită tuturor acestor aspecte, dar și a multor altor elemente, a căror descoperire o lăsăm în grija cititorului, lucrarea părintelui profesor universitar dr. Nicu Dumitrașcu, un patrolog despre care generațiile viitoare vor mai auzi cu certitudine, se constituie într-o frumoasă și utilă contribuție, deopotrivă în procesul de înțelegere al istoriei bisericești universale, cât și în cel al evoluției dogmelor în spațiul creștin al primului mileniu. Instrument util deopotrivă pentru cercetători, cât și pentru curioși, ea își va găsi de bună seamă locul în bibliotecile celor dornici să-și cunoască mai bine credința și să afle cum a schimbat creștinismul fața lumii.

Radio Renasterea
Pr. Nicu Dumitrașcu, Cele șapte personalități de la Niceea (325) – rolul lor în cadrul primelor frământări ecumenice majore ale lumii creștine, Ediția a III-a revizuită, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2019.
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Ultimele articole

Chemarea – de la inima lui Hristos la inima noastră

Chemarea – de la inima lui Hristos la inima noastră

Aspecte introductive În centrul textului evanghelic la care suntem poftiți a medita astăzi se găsește apodictic chemarea. Înainte de a vorbi însă despre acest minunat leitmotiv, ar fi binevenite câteva precizări contextuale. Pericopa face parte din capitolul de debut...

Cele șapte Sinoade, pilonii credinței ortodoxe

Cele șapte Sinoade, pilonii credinței ortodoxe

Suntem la începutul secolului al IV-lea. În 312. Împăratul Constantin traversează Franța cu armata sa. Zărește pe cer, ca proiectat în fața soarelui, o cruce luminoasă pe care stă scris: „Prin acest semn vei învinge”. Iese învingător. Ca urmare a acestei viziuni și a...

Înțelesul postului

Înțelesul postului

Ce este postul? La această întrebare poate răspunde oricine cu multă ușurinţă. Postul este abţinerea de la anumite alimente și băuturi pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Cu alte cuvinte un regim alimentar mai sărac, care se bazează în general pe o...

Mai multe din Cărți vechi și noi
Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

  Oameni pentru care istoria să conteze mai mult decât pentru armeni n-am întâlnit, la fel cum nu am întâlnit pe alţii care să nu distingă între istoria seculară şi istoria Bisericii lor, instituţia care timp de veacuri a suplinit statul, fiind elementul de...

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

La Editura Renașterea a apărut în anul 2013, în colecția Monografii, lucrarea domnului Valentin (în prezent pr. Benedict) Vesa, intitulată Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul. Având un subtitlu teologic sugestiv, Itinerarul spiritual de la „dreptatea...

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Cu prilejul aniversării unui sfert de veac de la reînfiinţarea revistei Renaşterea, organul oficial al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, reprezentanţii editurii omonime au hotărât antologizarea unora dintre cele mai interesante studii şi...

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Teama mea este că în Ortodoxie apare adesea compelxul de inferioritate. Ni se pare că trebuie să obţinem un fel de bogăţie vestică, sau distincţii academice (cei cărora li se dau distincţii academice în şcolile ortodoxe, uneori sunt oamnei care se opun Bisericii). Sunt suprins să văd că în România sau în alte ţări ortodoxe, ortodocşii par a nu vedea tezaurul pe care-l au. Din punctul meu de vedere România este bogată. Teama mea este că dorinţa de a fi în Uniunea Europeană, dorinţa de a deveni tot mai vestici, dorinţa de a o lua pe calea umanismului (care în realitate este hedonism) românii ar putea sărăci spiritual. Chiar spiritul care ne face atât de bogaţi, ar putea fi pierdut în căutarea altor tipuri de bogăţie”

Duhul a suflat în pustie

Duhul a suflat în pustie

  După ce în anul 2012 Daniel Lemeni a publicat volumul Tradiția paternității duhovnicești în spiritualitatea creștină răsăriteană. Un studiu asupra îndrumării spirituale în Antichitatea creștină târzie (Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia), doi ani mai târziu revine cu...