Pr. Prof. Nicolae Vasiu, pr. prof. Ioan Bunea, Episcopul Nicolae Ivan (1855-1936). Ctitor al reînviatei Eparhii a Vadului, Feleacului și Clujului. Studii și documente, ediția a II-a, îngrijită de pr. Iustin Tira, Editura Renașterea, 2015.

de | feb. 11, 2021 | Cărți vechi și noi, Uncategorized

Prin grija părintelui Iustin Tira, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, ampla monografie dedicată de către părinții Nicolae Vasiu și Ioan Bunea episcopului ctitor Nicolae Ivan al Clujului, a cunoscut, în anul 2015, o a doua ediție.

Prefața, semnată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei (p. 5-7), beneficiază deopotrivă de o versiune românească, cât și de una în limba franceză (p. 9-12) și una în limba engleză (p. 13-15). Dânsul ține să treacă în revistă realizările ierarhului, plasându-l în contextul vremii și subliniind totodată actualitatea mesajului său. Sintetizând amplul repertoriu al ctitoriilor dânsului, subliniază de asemenea faptul că:

„Catedrala Mitropolitană a fost ridicată de el, reședința Arhiepiscopală a fost procurată de el, Facultatea de Teologie a fost înființată de el, biserica Sfântul Nicolae a fost ctitorită de el, foaia eparhială „Renașterea” a fost întemeiată de el și multe mănăstiri și biserici își au obârșia pe vremea lui. Ce să mai spunem de spiritul gospodăresc ce l-a caracterizat, de baza materială pe care ne-a lăsat-o și multe altele?” (p. 5).

Cuvântul arhieresc este urmat apoi de o notă asupra ediției (p. 17-18), ce poartă semnătura părintelui Iustin Tira. Dânsul arată că necesitatea unui astfel de demers este una multiplă. Subliniază faptul că tirajul mic în care a fost publicat, cu trei decenii în urmă, dublat de împlinirea a opt decenii de la trecerea în veșnicie a părintelui Ivan, au constituit principalele motive care au stat la baza reeditării. De asemenea, arată că, față de ediția anterioară, aceasta beneficiază de un indice de nume și de persoane (p. 17), ambele menite să ajute un eventual cititor grăbit în identificarea unor informații ce-i sunt absolut necesare. Cuvântul dânsului este încheiat de o constatare personală, care va fi, cu siguranță, în urma lecturii, una ce-i va caracteriza și pe mulți dintre cititori:

„Citind de mai multe ori și cu multă atenție textul cărții și al documentelor, mi s-a amprentat adânc în suflet și mi-a rămas drag pentru tot restul vieții episcopul Nicolae Ivan, o personalitate a cărui viață și lucrare în istoria eclezială și națională din Transilvania primelor trei decenii ale secolului XX însemnează mai mult decât o eparhie, o Catedrală episcopală, o Academie Teologică, o Tipografie, o reședință impunătoare sau mai multe biserici-catedrale”. (p. 18).

Urmează apoi prefața la ediția întâi (p. 19-23), semnată de vrednicul de pomenire, Arhiepiscopul Teofil Herineanu, de asemenea în versiune trilingvă (p. 24-35), o trecere în revistă a vieții și activității părintelui Nicolae Ivan (p. 39-169), deschisă de un amplu text al părinților Nicolae Vasiu și Ioan Bunea (p. 39-131) și continuată cu o caracterizare a profilului vieții bisericești, morale, culturale și economice din eparhia Clujului (p. 132-169). Cei doi autori ai amplei ediții țin să sublinieze faptul că:

„La venirea sa în fruntea reînviatei episcopii a Vadului, Feleacului și Clujului, episcopul Nicolae Ivan avea 66 de ani. Totuși, a dat dovadă de suficientă energie, grație căreia a desfășurat o rodnică activitate, materializată în înfăptuiri mărețe. Preocuparea lui de căpetenie a fost să așeze temelii trainice noii eparhii. În cei 15 ani de muncă asiduă, a organizat model eparhia Clujului, mobilizând toți factorii vieții publice în scopul afirmării elementului românesc și a legii strămoșești, pe aceste meleaguri, vreme îndelungată înstrăinate”. (p. 101-102).

O interesantă secțiune, intitulată „Episcopul Nicolae Ivan și epoca sa” (p. 173-215), continuă apoi volumul. Este deschisă de un text al vrednicului de pomenire, Arhiepiscopul Justinian Chira (p. 174-185), care vorbește despre vocația de ctitor a chiriarhului evocat, și continuată de un text al părintelui profesor Ioan Zăgrean (p. 186-215), care aduce în atenție implicarea celui avut în vedere în problemele vremii.

Textele sunt apoi continuate de un adevărat regal documentar (p. 221-449). Părintele Iustin Tira adaugă, într-un mod cât se poate de potrivit, 209 documente ce vorbesc despre ampla activitate pastorală a episcopului Nicolae Ivan, despre dificultățile ce au însoțit reînființarea scanului vlădiesc de la Cluj, activitatea didactică-școlară a instituției, cea administrativă, cea culturală, cea social politică, corespondența sau manuscrisele rămase de la dânsul. Ideea de a le grupa în mai multe secțiuni, este una cât se poate de potrivită și facilitează o lectură selectivă, sau eventuala activitate de documentare a unui cititor ce nu-și permite răgazul unei lecturi  integrale. Volumul este de asemenea înzestrat de o amplă secțiune conținând imagini și documente facsimilate. Alături de textele din cea anterioară, și aceasta vine să vorbească despre rodnica și susținuta activitate a celui avut în vedere, invitând totodată cititorul la o percepție sinestezică a fenomenului complex pe care ierarhul de l-a Cluj l-a declanșat și ctitorit.

Oferită cititorilor într-un moment aniversar, într-o ținută grafică de invidiat și respectând toate rigorile academice în vigoare, cea de-a doua ediție a amplei monografii dedicate Episcopului Nicolae Ivan, un om cu vocație de ctitor și calibru cultural-teologic de prim rang, se constituie într-o frumoasă ofrandă adusă acestuia și într-un semn că e încă ferit de plaga uitării, ce adesea-și așterne colbul peste activitatea și moștenirea unor oameni de seamă. E meritul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, acela de a-l aduce mereu în atenție și de a-i cinsti memoria așa cum se cuvine. E totodată meritul editorial al părintelui vicar Iustin Tira și al echipei editurii Renașterea. Dată fiind importanța unui astfel de volum, a cărui valoare este una testimonial-anamnetică, am socotit potrivită semnalarea lui. Nădăjduim că în biblioteca fiecărui istoric preocupat de Transilvania, ea își va găsi locul potrivit și va vorbi despre un mare bărbat al Ortodoxiei ardelene, a cărui jertfă are încă puternice reverberații în sufletele credincioșilor și clericilor.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Ultimele articole

Importanța Tratatului de la Trianon

Importanța Tratatului de la Trianon

Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche. Unirea provinciilor românești, inclusiv a...

Nevoia de icoană sau întoarcerea la icoană

Nevoia de icoană sau întoarcerea la icoană

Poate mai mult decât oricând, acum e nevoie de întoarcerea la icoană. Obiect de cult și de închinare sau de cinstire cu profunde implicații telogico-dogmatice, icoana este în același timp obiect cu valențe sacre, dar și estetico-artistice. Implicațiile simbolice pe...

Regele Ferdinand

Regele Ferdinand

Ferdinand este fericitul rege care-a apucat să vadă revenind în trupul ţării Transilvania, Basarabia şi Bucovina. Ar mai fi fost câteva mici teritorii, o parte în Banat, o alta în Apşa, pe care şi le-ar fi dorit re-înfrăţite, dar n-a fost să fie. În orice caz, în...

Apostol – Fapte 20, 16-18; 28-36

În zilele acelea, Pavel hotărâse să treacă pe apă pe lângă Efes, ca să nu i se întâmple să întârzie în Asia, pentru că se grăbea să fie, dacă i-ar fi cu putinţă, la Ierusalim, de ziua Cincizecimii. Şi, trimiţând din Milet la Efes, a chemat la sine pe preoţii...

Ap. Fapte 19, 1-8

În zilele acelea, pe când Apollo era în Corint, Pavel, după ce a străbătut părţile de sus, a venit la Efes. Şi găsind câţiva ucenici, a zis către ei: Primit-aţi voi Duhul Sfânt când aţi crezut? Iar ei au zis către el: Dar nici n-am auzit dacă este Duh Sfânt. Şi el a...

Ap. Fapte 1, 1-12

În cartea cea dintâi am scris, o, Teofile, despre toate cele ce a început Iisus a face şi a învăţa, până în ziua în care S-a înălţat la cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care i-a ales, cărora S-a şi înfăţişat pe Sine viu, după patima Sa, prin multe semne...

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Teama mea este că în Ortodoxie apare adesea compelxul de inferioritate. Ni se pare că trebuie să obţinem un fel de bogăţie vestică, sau distincţii academice (cei cărora li se dau distincţii academice în şcolile ortodoxe, uneori sunt oamnei care se opun Bisericii). Sunt suprins să văd că în România sau în alte ţări ortodoxe, ortodocşii par a nu vedea tezaurul pe care-l au. Din punctul meu de vedere România este bogată. Teama mea este că dorinţa de a fi în Uniunea Europeană, dorinţa de a deveni tot mai vestici, dorinţa de a o lua pe calea umanismului (care în realitate este hedonism) românii ar putea sărăci spiritual. Chiar spiritul care ne face atât de bogaţi, ar putea fi pierdut în căutarea altor tipuri de bogăţie”

Duhul a suflat în pustie

Duhul a suflat în pustie

  După ce în anul 2012 Daniel Lemeni a publicat volumul Tradiția paternității duhovnicești în spiritualitatea creștină răsăriteană. Un studiu asupra îndrumării spirituale în Antichitatea creștină târzie (Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia), doi ani mai târziu revine cu...