În vremurile de cumplită prigoană împotriva creștinilor și a Bisericii Mântuitorului, Dimitrie l-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos, pe care îl avea în sufletul, în cugetul și în inima lui. A avut șansa ca părinții lui, care îl cunoșteau, îl ascultau și îl iubeau pe Hristos, să îi aprindă în suflet lumina și adevărul credinței.
Astfel, atunci când a fost pus în fața faptului de a-și mărturisi credința, el, deși avea foarte multe de pierdut, nu a tăcut. L-a mărturisit pe Hristos fără teamă și fără rețineri.
