Preotul și localnicii uciși acum 80 de ani de trupele horthyste, comemorați la Mureșenii de Câmpie

de | sept. 24, 2020

Cei 11 martiri din Mureșenii de Câmpie, județul Cluj, uciși în urmă cu 80 de ani de trupele horthyste, au fost comemorați joi, 24 septembrie 2020, în biserica de lemn, monument istoric, din localitate. În noaptea de 23 spre 24 septembrie 1940 a fost masacrat preotul Andrei Bojor, alături de alți 10 localnici.

Manifestarea, desfășurată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a debutat cu Sfânta Liturghie, săvârșită de un sobor de preoți, în frunte cu protopopul de Cluj I, părintele Dan Hognogi, în biserica de lemn, monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, aflată în incinta Complexului Muzeal „Andrei Bojor”.

La slujbă au luat parte oficialități locale, alături de rude ale victimelor masacrului, dar și alți credincioși din satele aparținătoare comunei Pălatca. La final a fost săvârșit un Parastas, în memoria victimelor: familia preotului Andrei Bojor, familia învățătorului Gheorghe Petrea și familia cantorului Ioan Gurzău.

Evenimentul omagial a continuat cu alocuțiunea susținută de protopopul Dan Hognogi, care a vorbit despre necesitatea cinstirii eroilor și martirilor, care sunt modele și exemple permanente ale iubirii de neam și țară.

„Astăzi, mai mult ca niciodată, este obligatorie păstrarea vie a memoriei acelor care au suferit pentru idealurile naționale, adesea victime ale unor manifestări și acțiuni revizioniste”, a precizat preotul Dan Hognogi.

În continuare, directorul Muzeului Mitropoliei Clujului, Paul-Ersilian Roșca, a expus pe larg episodul masacrului de la Mureșenii de Câmpie.

„Asemenea altor masacre și abuzuri comise de armata maghiară în zilele și săptămânile care au urmat Dictatului de la Viena din 30 august 1940 (Ip, Trăznea, Ciumărna, Sucutard, Huedin etc.), în care au căzut victime numeroși români, dar și evrei sau maghiari, istoria asociază datei de 23/24 septembrie 1940 un episod dureros.

În acea noapte au căzut sub gloanțele maghiare preotul greco-catolic Andrei Bujor, soția sa, Lucreția, fiicele Lucia și Maria, fiul Victor, alături de familia cantorului Ioan Gurzău (soția acestuia, Valeria, era însărcinată în 9 luni), soția (Natalia), soacra  (Ana) și fiica (Rodica) învățătorului Gheorghe Petrea (acesta scăpând cu viață nefiind în localitate), dar și fata care ajuta familia preotului Bujor în casă, Juhasz Sarolta (deși de etnie maghiară, ea nu a fost cruțată, preferând să rămână alături de familia părintelui Bojor). Cele 11 trupuri au fost adunate, incendiate și îngropate pentru a fi șterse urmele.

Vina celor 11 a fost aceea că sunt români sau, în cazul Saroltei, că nu s-a dezis de români, părintele Bojor fiind cunoscut ca bun patriot. O altă „vină” era aceea că părintele nu se afla în bune relații cu contele Albert Wass, acesta fiind (alături de tatăl său, Andrei Wass), instigatorul și cel care a îndemnat detașamentul maghiar să comită masacrul. După război, în pofida judecării și condamnării celor vinovați (mulți dintre ei la moarte), sentințele nu au putut fi aplicate, autorii crimelor aflându-se departe de Transilvania”, a arătat în expunerea sa directorul Muzeului Mitropoliei Clujului.

În încheiere, cercetătorul științific dîn cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, Mircea Gheorghe Abrudan, a reiterat ideea necesității păstrării vii a memoriei celor uciși, „românii trebuind să urmeze exemplul altor popoare care prețuiesc în mod deosebit amintirea eroilor și înaintașilor care le-au marcat istoria”

La finalul manifestărilor comemorative, cei prezenți s-au recules la monumentele înălțate în onoarea martirilor de la Mureșenii de Câmpie.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Resfințirea Bisericii „Sfânta Treime” din Topa Mică

Resfințirea Bisericii „Sfânta Treime” din Topa Mică

În Duminica a 26-a după Rusalii (a bogatului căruia i-a rodit țarina), 17 noiembrie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul comunității din Topa...

Hramul Catedralei Episcopale din Madrid

Hramul Catedralei Episcopale din Madrid

În prima duminică a Postului Nașterii Domnului, 17 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a participat la hramul Catedralei Episcopale „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din...