Principesa Ileana

de | aug. 5, 2020

Vă invit să ne întâlnim astăzi cu o altfel de exponentă a monarhiei românești, principesa Ileana, sau cum a fost ea cunoscută în cea de-a doua parte a vieții, Maica Alexandra. Născută la 23 decembrie 1908, cu două zile înainte de Crăciun, fiica regelui Ferdinand și a Reginei Maria, va fi botezată în credința Ortodoxă la data de 15 ianuarie, la palatul regal din București, avându-l ca naș pe regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii.

A primit o educație aleasă, studiind, ca și surorile sale, la colegiul din Heathfield-Ascot din Marea Britanie. De asemenea, a studiat sculptura cu Ion Jalea și pictura cu Jean Al.Steriadi. Încă de la vârsta de 8 ani, s-a arătat conștientă de responsabilitatea pe care o avea ca prințesă, însoțindu-și mama în faimoasele vizite la spitalele de campanie de pe front. Ulterior, după Marea Unire, va înființa în spațiul românesc Asociația Tinerelor Femei Creștine, a cărei președintă va fi aleasă, dar și Asociația Cercetașilor României. Odată cu urcarea pe tron a fratelui său, Carol, va fi îndepărtată din aceste funcții.

În anul 1931, la 26 iulie, se va căsători cu Arhiducele Anton de Habsburg, prinț de Toscana, cu care vor avea împreună 6 copii. Ulterior, în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale va lucra ca soră medicală, atât pe teritoriul german, cât și pe cel românesc, urmând modelul mamei sale. În 1944, va înființa spitalul „Inima Reginei Maria”, ce va funcționa cu sprijinul Crucii Roșii Internaționale până în anul 1948.

Abdicarea Regelui Mihai o va sili să ia drumul exilului. Va desfășura și aici o activitate aparte de promovare a României și a valorilor ei. Principesa își va cultiva de asemenea, probabil influențată și de dorul de țară, talentul scriitoricesc, lăsând două valoroase volume de memorii.

Problemele de familie ce vor debuta în 1959, odată cu decesul fiicei, survenit în urma unui accident aviatic, și accidentul de călătorie al arhiducelui Ștefan, o vor aduce din nou aproape de credința Ortodoxă, pe care o îmbrățișase de mică. Se va retrage în 1961 la Mănastirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Bussy-en-Othe, Franţa, îndrumată fiind de cunoscutul episcop Anthony Bolom.  Din anul 1967 va depune și voturile monahale, devenind Maica Alexandra. Apoi, în America, mai precis în Elwood City din Pennsylvania, va înființa prima mănăstire Ortodoxă românească din America de Nord, cu hramul „Schimbarea la față”. Locașul va fi sfințit la 28 septembrie 1968. De asemenea, își va cultiva vocația de scriitoare, oferind posterității un frumos tratat despre îngeri.

În Statele Unite, a avut relații apropiate atât cu elitele exilului, pe care le vizita uneori și cu care avea corespondență, cât și cu personalități și figuri de prim rang ale Ortodoxiei (specialiștii care au investigat acest subiect țin să menționeze aici nume precum cel al părintelui Arsenie Boca, cel al părintelui Andrei Scrima, sau cel al maicii Benedicta, ca mireancă Zoe Dumitescu Bușulenga).     Faima principesei devenite călugăriță nu va rămâne pradă anonimatului în spațiul american, căci, postum, va deveni subiectul unor interesante monografii.

În 1990, în vârstă de 81 de ani, principesa monahie va vizita din nou România, răspunzând invitației societății de binefacere Christiana. La câteva luni după întoarcerea în America, își va încheia călătoria pe acest pământ, lăsând în urmă o frumoasă moștenire în plan cultural și spiritual.

Iată chipul unei femei aparte, ce a reușit să creeze o adevărată punte între monarhie și monahism, fiind atât o prințesă ce s-a remarcat prin prestanță, delicatețe și ținută, cât și o măicuță ce a adus în atenție dimensiunea nobilă a Ortodoxiei într-o societate secularizată cum este cea americană.

Principesa Ileana
Fapte și personaje ale istoriei

 
 
00:00 / 6:19
 
1X
 

Mai multe

Despre semnul Sfintei Cruci

Despre semnul Sfintei Cruci

Ne-am aflat, în ultimele două săptămâni, în orizontul de lumină, de har și de binecuvântare al praznicului Înălțării Sfintei Cruci, această mare și importantă sărbătoare de la începutul anului bisericesc. Prin celebrările liturgice și mai ales prin bogata poezie...

Mitropolitul Dosoftei și vremea primelor tipărituri

Mitropolitul Dosoftei și vremea primelor tipărituri

Mitropolitul Dosoftei, primul poet național, autor al primei Psaltiri în versuri, traducător și cărturar de seamă al Bisericii, s-a născut pe 26 octombrie 1624, la Suceava. În cadrul acestei ediții a emisiunii „Viața Bisericii”, împreună cu domnul dr. Mircea Gheorghe...

Mitropolitul Dosoftei și vremea primelor tipărituri

Protopopul martir Aurel Munteanu și vremea sa

În cadrul ediției de astăzi a emisiunii „Viața Bisericii”, vă propunem spre audiție un dialog cu dr. Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific III, la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, cu privire la viața,...