Luni, 10 septembrie 2018, s-au împlinit 78 de ani de la moartea martirică a primului protopop al Huedinului, părintele Aurel Munteanu. Cu această ocazie, în faţa statuii care străjuieşte sediul Protopopiatului Huedin, s-au desfăşurat mai multe momente culturale şi religioase.

La ora 12:00 a fost tras clopotul amplasat deasupra statuii. A urmat intonarea imnului naţional al României, după care a fost săvârşită o slujbă de pomenire. Protopopul Huedinului, părintele Lupuţan Dan, alături de profesorii Nicoale Şteiu şi Cristian Claudiu Filip, au rostit alocuţiuni, prin intermediul cărora au scos în evidenţă personalitatea marcantă a protopopului martir, precum şi contribuţia acestuia la făurirea Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Momentele dedicate comemorării protopopului Aurel Munteanu s-au încheiat prin ceremonia depunerii de coroane. Au participat toate oficialităţile şi autorităţile locale din oraşul Huedin precum şi credincioşi.

Protopopul Aurel Munteanu s-a născut în data de 2 mai 1882, într-o casă ţărănească din Merghindeal, de pe Valea Albacului, judeţul Sibiu. În anul Marii Unirii, Aurel Munteanu era preot paroh în Sebeşul Mare, azi Valea Drăganului, din Protopopiatul Huedin. Din cartea Protopopul Aurel Munteanu – erou şi martir al neamului, scrisă de profesorul Nicolae Şteiu, aflăm că în toamna anului 1918 acesta a contribuit la constituirea Consiliului Naţional Român din Valea Drăganului şi a gărzii româneşti, numită şi garda publică, cu rol de autoapărare şi protejare a populaţiei româneşti. Prin preoţii şi învăţătorii din zonă a ajutat la organizarea alegerilor de delegaţi pentru Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Aurel Munteanu a afost ales delegat din partea despărţământului Huedin al Astrei, fiind unul din cei 1228 delegaţi, împuterniciţi cu credenţional, ca să voteze Unirea. Alături de ei s-au îmbarcat în trenul unirii sute de locuitori ai zonei, pentru a vedea cu ochii lor măreţia adunării şi a simţi fiorul mult aşteptatului eveniment. La întoarcere, Aurel Munteanu şi ceilalţi participanţi la adunarea de la Alba Iulia, le-au explicat celor de acasă în ce a constat măreţia adunării şi importanţa istorică a hotărârilor ei, dar bucuria lor a fost umbrită de ameninţări. Românii din zona Huedinului au avut de suferit şi după 1 decembrie 1918, fiind urmăriţi şi vânaţi, cu precădere participanţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Datorită faptului că era o figură marcantă a zonei Huedinului, Aurel Munteanu a fost ales deputat în Parlamentul României Mari, pentru circumscripţia electorală Mănăstireni.

Sfârşitul mucenicesc l-a primit în după amiaza zilei de 10 septembrie 1940. Într-un raport al Ministerului Afacerilor Străine, aflăm următoarele: În 10 septembrie 1940…a fost ucis în chinuri groaznice protopopul român ortodox Aurel Munteanu din oraşul Huedin. În plină zi, în mijlocul oraşului şi în văzul mulţimii care vocifera, asasinii l-au trântit la pământ, l-au bătut cu pumnii şi ciomegele, i-au smuls părul şi barba cu carne cu tot, iar unul dintre ei i-a înfipt un par în gură până i-a ieşit prin ceafă.

Pentru a-i cinsti aşa cum se cuvine memoria eroului naţional Aurel Munteanu, în acest an centenar, Protopopiatul Ortodox Huedin a început lucrările de construcţie şi amenajare a unui nou şi impunător  mormânt, în curtea Catedralei Moţilor din Huedin, ctitorie a sfinţiei sale. Cu această ocazie, osemintele sale au fost deshumate şi spălate după tradiţia bisericească, mai apoi fiind reaşezate spre odihnă veşnică în pământul strămoşesc. Totodată, pe faţada Catedralei Moţilor, va fi amplasată o placă comemorativă cu numele oficialilor din zona Huedinului care au votat Marea Unire din 1918. De asemenea, la 1 decembrie 2018, va fi refăcut traseul trenului unirii, prin implicarea tuturor parohiilor din Protopopiatul Huedin. Aproximativ 300 de persoane, însoţite de preoţii parohi, vor urca în acest tren şi se vor deplasa la Alba Iulia, după cum am aflat de la părintele protopop de Huedin, Dan Lupuțan.