PS Benedict Bistrițeanul: „Slujba Canonului cel Mare o putem considera o spovedanie personală înaintea lui Dumnezeu”

de | apr. 1, 2020 | Actualitatea religioasă

În săptămâna a V-a din Postul Mare, miercuri, 1 aprilie 2020, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Mihai Vodă” din Turda, județul Cluj.

Cu acest prilej, în biserica mănăstirii, ierarhul a oficiat Denia Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, doar în prezența duhovnicului Ilie Hanuschi și a viețuitoarelor așezământului monahal, cu respectarea regulilor impuse de autorităţi, respectiv săvârşirea slujbei fără prezenţa credincioşilor, ca urmare a măsurilor de prevenție şi limitare a răspândirii coronavirusului.

La final,  Episcopul-vicar Benedict Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură, transmițându-le credincioșilor de acasă faptul că „slujba Canonului cel Mare o putem considera o spovedanie personală înaintea lui Dumnezeu”.

„Păcatul lumii este păcatul meu, nu fug de el, ci îl pun înaintea lui Hristos, pentru că acest Canon nu este altceva decât o  îngenunchiere în fața lui Hristos, nu Judecător, ci Păstorul cel bun, care le lasă în siguranță pe cele nouăzeci şi nouă de oi și pleacă să o caute pe cea de-a o suta, o pune pe umeri și o duce la adăpost. Înaintea Lui stăm și ne mărturisim păcatul.”, a spus PS Benedict.

„Noi toți, cei care am slujit și dumneavoastră cei care v-ați rugat împreună cu noi, în biserica de acasă, am avut această șansă: să ne spovedim. Eu sunt, Doamne, cel care am nevoie de iertare. […] Avem nădejdea că El ne va da dezlegare tuturor, iar răul, care se extinde în lume, se va împrăștia.”, a mărturistit ierarhul.

Istoricul mănăstirii

Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.

Odată cu deschiderea mănăstirii, în anul 2002, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918.

Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica „al fresco”, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.

Obştea de călugăriţe este condusă de maica stareţă Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele arhimandrit Ilie Hanuschi.

Actualitate