Mii de pelerini au asistat în ajunul Praznicului Adormirii Maicii Domnului la Sfânta Liturghie, săvârsită pe Altarul de Vară al Mănăstirii clujene Nicula de Preasfintitul Benedict Bistrițeanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în sobor de preoți și diaconi.

Slujba a debutat la ora 9:00, iar în cuvântul de învățătură ierarhul a subliniat importanța menținerii unei vieți de familie ancorate în valorile creștine, oferind îndrumări esențiale pentru credincioși. Astfel, a evidențiat nevoia ca în cadrul familiei, copiii să se nască și să crească sub rânduiala lui Dumnezeu.

„Este extrem de important ca în familia noastră, copiii să se nască în rânduiala Lui Dumnezeu. Cu feciorie înainte de căsătorie și cu curăție în timpul căsătoriei”, a afirmat PS Benedict, subliniind că această puritate morală trebuie luată foarte în serios.

În cazul în care cineva se abate de la aceste principii, PS Benedict i-a  îndemnat pe pelerini să abordeze viața cu pocăință, recunoscând greșelile și căutând îndreptarea în fața lui Dumnezeu: „Dacă nu o luăm foarte în serios, măcar să ne asumăm cu pocăință ceea ce trăim în viața noastră de familie.”

Un alt punct atins de ierarhul clujean este responsabilitatea educației religioase a copiilor, care nu trebuie delegată altora.

„Educația religioasă a copiilor este o responsabilitate a părinților și a bunicilor. Ei sunt cei care trebuie să ghideze spiritual copiii”, a spus PS Benedict, adăugând că această fundație spirituală îi va ajuta pe copii să se regăsească și să se întoarcă la valorile fundamentale în momentele de rătăcire. „Chiar dacă ei vor hălădui la un moment dat prin lume, au punctul de plecare, au cei șapte ani de acasă, într-o bună rânduială religioasă, la care se vor putea întoarce atunci când Dumnezeu le va pune în inimă această întoarcere.”

PS Benedict a vorbit și despre necesitatea de a-L invoca pe Dumnezeu în toate deciziile majore ale vieții:

„E foarte important să-L chemăm pe Dumnezeu să participe la deciziile majore ale vieții noastre și să nu le luăm de unii singuri.” Rugăciunea devine astfel fundamentul vieții, prin care ne arătăm dependența de Dumnezeu și deschiderea de a lucra împreună cu El.

În final, ierarhul a îndemnat să gândim la moarte ca la o modalitate de a înțelege adevărata valoare a vieții: „Viața este darul lui Dumnezeu în care putem face lucruri foarte mari, foarte intense. Și, dacă facem lucrurile acestea, și sfârșitul va fi în consecință.” Acesta a concluzionat că, trăind o viață în conformitate cu voința divină, putem spera să ajungem la un sfârșit plin de pace, „dându-ne sufletul în mâinile lui Dumnezeu, așa cum a făcut Preasfânta Fecioară.”