Putna, ctitorie de seamă a Sfântului Ștefan cel Mare, reper de curaj, credință și iubire de neam

de | iul. 1, 2021 | Documentare

Nu departe de Cetatea de Scaun a Sucevei se află Mănăstirea Putna, numită cu mulţi ani în urmă, de marele poet Mihai Eminescu, Ierusalim al neamului Românesc. Este prima şi cea mai de seamă ctitorie a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Se spune că locul unde a fost aşezată mănăstirea a fost stabilit de însuşi domnul Moldovei, la sfatul îndrumătorului său Daniil Sihastrul.  

Mănăstirea Putna, ridicată după un război pierdut

          Conform vechilor cronici moldoveneşti, zidirea bisericii Mănăstirii Putna a început pe 10 iulie 1466 şi s-a încheiat în anul 1469. Sfinţirea bisericii a avut loc în anul următor, în data de 3 septembrie. Cum a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea, aflăm din cronicile lui Ion Neculce. Când Ştefan-Vodă cel Bun s-a apucat să facă mănăstirea Putna, a tras cu arcul dintr-un vârf de munte de lângă mănăstire, numit Dealul Crucii. Săgeata s-a înfipt într-un lemn de paltin. Acolo au ridicat altarul bisericii. Despre acest moment istoric relatează şi Mihail Sadoveanu în scrierea sa „Viața lui Ștefan cel Mare”. Alegerea locului nu a fost o pură întâmplare. Se spune că sfântul cuvios Daniil Sihastrul a văzut aici mulţime de îngeri, cântând şi ţinând în mână făclii aprinse. Una din legendele locului menţionează că hotărârea lui Ştefan cel Mare de a ridica Mănăstirea Putna a apărut după un război pierdut. Voievodul rănit, rătăcind prin ţară, ar fi ajuns la chilia lui Daniil Sihastrul, un pustnic bătrân, care l-a găzduit şi l-a ospătat. Legenda spune că pustnicul l-ar fi luat de mână pe Ştefan, ar fi ieşit eu el din chilie, şi i-ar fi arătat un anumit loc, întrebându-l de trei ori dacă vede ceva într-acolo, iar a treia oară, Ştefan i-ar fi răspuns că vede nişte lumini, sihastrul precizând că ceea ce vede sunt îngeri şi că locul respectiv este sfânt. Astfel ar fi apărut făgăduinţa lui Ştefan de a ridica mănăstirea, apoi, a doua zi, a pornit la luptă, alături de oastea sa, învingându-i pe duşmani. După luptă, a poruncit începerea lucrărilor la mănăstirea Putna. La 10 iulie 1466, Ștefan-vodă a început zidirea Mănăstirii Putna cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”. La 3 septembrie 1470 a avut loc târnosirea lăcaşului de cult, în prezenţa domnului şi a familiei sale, a boierilor și a unei importante adunări de credincioși. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de peste 60 de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist al Moldovei, cu episcopul Tarasie al Romanului și cu arhimandritul Ioasaf, primul egumen al Putnei.

Locul în care Ştefan cel Mare se retrăgea pentru a-şi regăsi liniştea

Începuturile obştii monahale a Putnei au fost modeste. Ştefan cel Mare a adus aici, de la Volovăţ, biserica lui Dragoş. Aici s-au rugat primii călugări. Ctitoria lui Dragoş Vodă, numită şi mănăstirea veche, se află în apropierea mănăstirii Putna. Ea este una dintre cele mai vechi biserici din Europa. Din consemnările unui letopiseţ aflăm că la 15 martie 1484, la miezul nopţii, un puternic incendiu a mistuit mănăstirea Putna. Despre refacere, după incendiu, nu se cunosc prea multe. Singura imagine a noii biserici a mănăstirii ne-a lăsat-o cronicarul Ion Neculce: „Şi aşa a fost făcută mănăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăveală, mai mult aur decât zugrăveală şi pe dinăuntru şi pe dinafară şi acoperită cu plumb”. 

Mănăstirea Putna a fost destinată iniţial să servească drept necropolă domnească pentru familia lui Ştefan cel Mare. Cu timpul  a devenit locul în care Ştefan se retrăgea pentru a-şi regăsi liniştea. Pentru aceasta i-a fost construită în incinta mănăstirii o casă domnească. Încă de la începuturi, Mănăstirea Putna a fost vestită pentru ateliere de broderie, de scris cărţi, precum şi pentru pentru pictura icoanelor pe sticlă şi lemn. Mai mult, aici funcţiona şi o şcoală în care se învăţa cititul şi scrierea în limba greacă şi în slavonă, retorică, logică, şi muzică bisericească, toate acestea încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Astfel, Mănăstirea Putna a devenit un remarcabil centru cultural şi educaţional, al doilea ca valoare în Balcani, după Şcoala Patriarhală de la Constantinopol.

Prima serbare a românilor de pretutindeni, organizată la Putna de Mihai Eminescu

          Turnul tezaurului, în care domnitorul Ştefan cel Mare păstra bunurile cele mai de preţ în timpul bătăliilor şi năvălirilor păgâne, este singura construcţie care s-a păstrat în totalitate. În prezent aici sunt găzduite cărţi bisericeşti şi manuscrise de mare valoare. În interiorul Mănăstirii Putna se mai află şi Turnul lui Eminescu. Clădirea a primit acest nume în anul 1871, după ce marele poet român a fost găzduit aici timp de mai multe nopţi. Poetul naţional a fost cel care a organizat la Putna,  pe 15 august 1871, prima serbare a românilor de pretutindeni. Din relatările vremii, se pare că la această serbare, alături de Mihai Eminescu, A.D. Xenopol, Ioan Slavici şi Nicolae Teclu, a participat şi Ciprian Porumbescu,  cel care a interpretat pentru prima dată Balada. La momentul reîntâlnirii cu tatăl lui, preotul Ieraclie Porumbescu, tânărul Ciprian i-ar fi spus o vorbă, ce a devenit cu timpul celebră: „Tătucă, astăzi am cântat Daciei întregi!“. Un alt moment istoric  a fost pe 2 iulie 1992, când Ştefan cel Mare a fost trecut în rândul sfinţilor. De la Constantinopol a fost adusă atunci sabia marelui Voievod Ştefan.

Cea mai veche broderie manuală a unui portret din Europa

Mănăstirea Putna adăposteşte şi un muzeu, care cuprinde broderii, țesături, manuscrise, argintărie, precum şi obiecte de cult. Printre elementele de mare valoare se numără cea mai mare şi mai veche broderie manuală a unui portret din Europa şi anume portretul Mariei de Mangop, o cruce cu trei braţe, datată din 1503 şi Tetraevangheliarul de la Humor, datat din 1473. Din epoca lui Ştefan cel Mare se mai află în patrimoniul Putnei şi cădelniţa de la 1470, dăruită de domnitor mănăstirii, o ferecătură din anul 1487 a Evangheliarului de la Humor, cu un portret al domnitorului, precum şi o minunată ripidă aurită, dăruită tot de domnitor, în 1497. Cei care trec pragul Mănăstirii Putna descoperă aici și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni, din secolul al XV-lea și care, potrivit tradiției, a fost adusă în Moldova de Maria de Mangop, a doua soție a lui Ștefan cel Mare.  

La Putna îşi doarme somnul de veci Sfântul Voievod Ștefan cel Mare care a murit la 2 iulie 1504, după 47 de ani de domnie. Putna este şi astăzi, la peste 500 de ani de la moartea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, o candelă aprinsă a acestui popor, un punct de reper în redescoperirea noastră ca neam şi ca trăire românească autentică, bazată pe valori şi pe curajul mărturisirii dreptei credinţe.  

 

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Putna, ctitorie de seamă a Sfântului Ștefan cel Mare, reper de curaj, credință și iubire de neam
Putna, ctitorie de seamă a Sfântului Ștefan cel Mare, reper de curaj, credință și iubire de neam
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.

Ultimele articole

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

Aspecte introductive După ce tămăduiește un demonizat, pe soacra lui Petru și mai mulți bolnavi, Mântuitorul iese din nou la propovăduire. Amfiteatrul natural de pe malul Ghenizaretului îi permite să se adreseze ascultătorilor într-un cadru pitoresc și să fie auzit...

Despre smerenia urbană

Despre smerenia urbană

Smerenia înseamnă să fii în inimă cu Predica de pe Munte și Cele Nouă Fericiri, dar să vezi că te-ai înzăpezit pe muntele Celor Zece Legi și nu poți căuta la Rugul Aprins al credinței. Smerenia înseamnă să vrei să ajungi pe Muntele Taborului, dar să te împotmolești pe...

Crucea și urmarea

Crucea și urmarea

Aspecte introductive Conținutul pericopei evanghelice din această duminică e atât de cunoscut, încât este de-a dreptul dificil a vorbi despre el. După ce săvârșește tămăduirea unui orb și-l mustră pe Petru pentru refuzul lui de a înțelege esențialul mesajului pe care...

Un Jurnal cât o Școală

Un Jurnal cât o Școală

Am admirat mereu oamenii care au reușit să își descrie devenirea întru ființă în paginile unui Jurnal. Desigur că Jurnalul de la Păltiniș sau, mai aproape acela a lui Sașa Pană ori Kafka, asupra cărora sper să-mi îngăduie Dumnezeu să pot reveni, s-au întretăiat în...

Mai multe din Documentare
AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Dângăul Mic, comuna Căpușu Mare, încadrată ca monument istoric, datează din a doua jumătate a  secolului al XVIII-lea (1764) și este ascunsă privirilor printre brazii din cimitirul satului. Beneficiind de prezența câtorva...

„BLAGA” – Un nume pentru România (I)

„BLAGA” – Un nume pentru România (I)

DATE VECHI ȘI NOI PRIVITOARE LA GENERAȚIILE UNEI FAMILII ROMÂNEȘTI DIN LANCRĂM De-a lungul istoriei, de pe meleagurile albastrului Lancrăm, au pornit în lume personalități de marcă, nume ale vieții culturale și științifice românești, precum Ioan Pavel, Dorin Pavel,...

AUDIO Biserica de lemn, monument istoric, din localitatea clujeană Vechea

AUDIO Biserica de lemn, monument istoric, din localitatea clujeană Vechea

Rubrica „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” ne poartă astăzi într-un sat din apropierea Clujului, pentru a cunoaște povestea unuia din cele mai vechi și interesante monumente istorice de lemn din județ. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dimitrie” sau...

139 de ani de la naşterea protopopului martir Aurel Munteanu

139 de ani de la naşterea protopopului martir Aurel Munteanu

S-au împlinit în data de 2 mai, 139 de ani de la naşterea protopopului martir Aurel Munteanu. Pr. Aurel Munteanu s-a născut la data de 2 mai 1882, la Merghindeal, Sibiu. A studiat teologia la Sibiu și Blaj. În 1907 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Valea...

Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

În această săptămână, proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invită pe domeniul poetului Octavian Goga de la Ciucea, pentru a descoperi frumoasa poveste a bisericii de lemn din Gălpâia, găzduită de complexul muzeal de aici. Istoricul bisericii...